Se crede ca egoismul este rau, iar altruismul este bun. Cu toate acestea, se pot observa usor, peste tot in jurul nostru, cazuri de egoism inteligent si de altruism "neinspirat"... Nu pierde acest articol care s-ar putea sa iti schimbe viata!
Suntem structurati in asa fel incat avem nevoie unii de altii, ne-am constituit ca o specie in care diviziunea rolurilor si a muncii este mai accentuata decat la oricare alta forma de viata si se pare ca ne este bine asa, inter-dependenti.
Ba chiar ne este cel mai bine asa. Ne-ar fi greu sa traim altfel, fara consecinte dezastruoase, cum ar fi pierderea mostenirii culturale, alunecarea in disolutie, primitivism, boala...
Si totusi...
Faptul ca traim in acest fel, adica impreuna cu ceilalti si depinzand de ei, are si efecte mai putin pozitive... Dualitatea nu iarta...
Suntem obligati sa luam in considerare nevoile celorlalti, sa traim cu ele, sa ne ocupam de acestea chiar daca nu simtim nici o bucurie pentru asta. Dar ocupandu-te prea mult de nevoile celorlalti, ajungi sa te neglijezi pe tine insuti si sa traiesti cu tensiunea rezultata din asta, caci o nevoie proprie, nesatisfacuta, produce tensiune.
Sigur, sacrificiul pentru ceilalti are drept miza propria supravietuire, si n-as vrea sa fiu inteles gresit, dar se ajunge prea departe cu aceasta tendinta, se ajunge la auto-sfidare, in caz ca exista acest termen - ajungi sa nu te mai vezi pe tine insuti, sa nu mai insemni mare lucru nici pentru tine insuti si, din pacate, nici pentru altii. (...)
Psihoterapeutul belgian Andre Moreau, pe care am avut sansa sa il intalnesc la facultatea mea, se lauda fara nici un fel de rezerva ca el este egoist si ca se simte excelent asa. A fi egoist, spunea el, inseamna sa ai suficient interes pentru tine insuti incat sa iti constientizezi nevoile si sa te ocupi de satisfacerea acestora, efectul fiind ca, in final, "cu rezervoarele pline", te vei putea ocupa cu mai multa tragere de inima de nevoile celorlalti.
Se spune ca cea mai inteligenta si mai subtila forma de egoism este chiar altruismul. Dar adesea oamenii uita de ce sunt altruisti sau de ce altii sunt altruisti cu ei, si devin niste fiinte care nu mai stiu si altceva: fie ajung sa nu mai ceara nimic, fie ajung sa nu mai ofere nimic. Nici una dintre aceste situatii nu este de dorit.
1. Cand nevoia celuilalt primeaza.
Sau a accepta sa faci o favoare atunci cand nu o poti face, din cauza ca nu te simti capabil sa respingi o persoana aflata in nevoie. Pentru unii, datorita si educatiei de care au avut parte, este peste putinta sa refuze chiar daca asta inseamna sa devina tot mai nervosi, si vorba aceea, sa se aleaga praful de bunele lor intentii.
Ex. Stii ca maine ai un examen, si o cunostinta, te roaga sa stai cu copilul sau cateva minute, pana merge sa rezolve o problema importanta. Tu accepti, desi stii cat dureaza "minutele ei", apoi, pe masura ce tensiunea creste, copilul incepe sa planga iar minutele se transforma in ore. Probabil spre dimineata, vei reusi, in sfarsit, sa pregatesti un examen, pe care, in cel mai bun caz, abia il vei lua.
2. Nevoia de prestigiu.
A alerga dupa prestigiu s-ar spune ca este o dovada de egoism dar nu este nici pe departe asa. Nevoia de prestigiu se naste din comparatii cu ceilalti, pe care adesea nici macar nu le faci tu, ci sotia ta, parintii, sau chiar copiii tai, care vor "sa fie in rand cu lumea", dar pe spinarea ta.
Ex. Fiica ta se plange ca nu are si ea un telefon "de doamne ajuta", la fel ca toate colegele ei, ceea ce inseamna ca nu are un telefon de vreo 2000 de lei, genul care face mata sa stea in coada. Pentru a satisface capriciul ei nevinovat s-ar putea sa renunti la un curs de recalificare sau la o excursie pe care ti-ai dorit-o toata viata.
Oamenii fac multe tampenii din nevoia de prestigiu, iar unele sunt deghizate in ceva grozav, respectat de ceilalti. A incepe o relatie cu un partener care arata foarte bine dar este lipsit de caracter, sau a achizitiona o masina pe care nu prea ti-o permiti, a urma o scoala pentru care nu esti dotat, sunt cateva dintre aceste tampenii, care, in final, iti aduc mai mult rau decat bine.
Suprasolicitarile in care vei fi antrenat isi vor lasa amprenta asupra ta iar rezultatul va fi, fireste, boala psiho-somatica, calvitia prematura si ridurile. Iata cum, ceea ce, la inceput, parea ca inseamna a intra in rand cu lumea, devine, in timp, o arma cu care te impusti singur.
3. Altruismul la voia intamplarii.
Mai ales daca esti o persoana deschisa si sociabila, vei avea tendinta sa iti risipesti resursele in stanga si in dreapta, venindu-ti greu sa refuzi pe unul dintre prietenii care s-au adunat in jurul tau, in masura in care au posibilitatea sa profite de tine.
A pastra unul sau doi prieteni pentru care intr-adevar, sa sari si noaptea din pat, cu siguranta ca si ei ar face la fel daca ar fi cazul, este atitudinea care te va scapa de aceasta armata de neajutorati ce iti vor confisca tot ce inseamna resurse: timp, energie, bani, liniste sufleteasca.
Maica Tereza spunea ca "una dintre cele mai mari boli este sa fii nimeni pentru toata lumea". Poti fi nimeni daca esti prea egoist dar si daca esti prea altruist. Nu te poti astepta la recunostinta din partea tuturor celor pe care i-ai ajutat si nici la respect din partea celor pe care i-ai sfidat. Deci nu sfida pe toata lumea! Dar nici nu ajuta pe toata lumea!
4. Lipsa Viziunii Temporare.
O forma de egoism inteligent este sa te gandesti care vor fi rezultatele unei anumite alegeri, atitudini, actiuni. Un egoist inteligent, adica acela care stie ce este bine pentru el, se gandeste inainte de a face o anumita alegere. Pentru el, viitorul este la fel de impotant ca si prezentul si de aceea va avea mereu un gand indreptat catre ce va urma.
Lipsa viziunii temporare ne determina sa facem alegeri care ne distrug sanatatea, ne aduc la capatul puterilor si la marginea societatii. A fuma, a nu-ti pregati examenele din timp, a avea conduite de risc, incepand de la sofatul fara carnet, sofatul in viteza si terminand cu fraudarea unei institutii, acestea nu sunt dovezi de egoism ecologic. Dimpotriva ...
Un egoist inteligent va deveni un expert in ceea ce inseamna renuntare, si in ceea ce americanii numesc "short term pain for long term gain" - a suferi putin acum pentru a-ti fi bine mai tarziu.
* * *
Iata doar cateva argumente despre ceea ce inseamna sa fii sau sa nu fii egoist si despre pretul pe care trebuie sa il platim pentru faptul ca nu luam in seama ceea ce ne dorim cu adevarat, nu luam seama la ceea ce suntem si ceea ce putem in momentul prezent.
Si ai spune ca un egoist este acela care este gata sa ia acum ceea ce este pus in joc, indiferent ca asta se numeste iubita celui mai bun prieten al tau, sau prietena cea mai buna a sotiei tale. Nu, acesta nu este egoism, este doar lipsa de disciplina si probabil un defect de educatie. (...)
Asadar, ne intoarcem tot la problema echilibrului intre 2 extreme la fel de negative. Pe de o parte avem tendinta de a face cum ne dicteaza instinctul cu care ne-a inzestrat natura, sfidand orice regula ori bun simt comun, iar pe de alta parte a-i lasa pe altii sa sfideze bunul simt comun pe socoteala noastra, transformandu-ne in victime.
Viata sociala este un compromis necesar pe care il facem cu cei din jur, insa depinde de fiecare dintre noi cum facem acest compromis, cu ce avantaje si ce pierderi.
| Egoismul Stupid | Egoismul Inteligent / Altruismul Inteligent | Altruismul Neinspirat |
|---|---|---|
|
|
|
(1) Imaginea Shroud, de Egoiste, via Flikr, sub licenta CC BY-NC 2.0
(2) Kirschner, J.; (2007); Arta de a fi egoist; editura Trei, Bucuresti
(3) Haddou, M.; (2003); Cum spui nu, acasa, la serviciu, prietenilor, in viata de zi cu zi; editura Trei, Bucuresti
