Ati auzit probabil despre calugarii budisti din Tibet care depasesc usor suta de ani si nici macar nu arata asa de rau... Ei bine, stiinta scoate la iveala ca, longevitatea lor ar putea avea un alt secret decat stilul de viata sanatos.
Un invatator oriental le explica elevilor sai ce inseamna sa
meditezi. In acest scop, el le-a adresat urmatoarea intrebare: Cine stie
sa umple o sita cu apa? Discipolii au fost blocati de provocarea ermetica a maestrului. Invatatorul a luat apoi o sita si a aruncat-o intr-un vas
cu apa: "Iata, e plina cu apa!" Morala e insa si mai interesanta: "Ei
bine, asta inseamna sa meditezi!"(2)
Am verificat eu insumi si s-ar parea ca gospodinele
care sunt familiarizate cu sitele, descopera mai usor raspunsul la
aceasta provocare. Dar nu despre site vreau sa va vorbesc aici. Meditatia, aceasta practica orientala neobisnuita, are mistere care se cer elucidate... Si nu sunt singurul care crede asta.
Ce este asa special la calugarii budisti din Tibet, si ii ajuta sa atinga varste de invidiat, nu oricum, ci in conditii de maxima sanatate si intr-o forma fizica excelenta? Ai spune ca stilul de viata sanatos. Cu toate acestea, cercetatorii, preocupati de acest fenomen, si in special de meditatie, care este o caracteristica importanta a acestui stil de viata, au descoperit un lucru frapant - longevitatea lor are un alt secret!
Occidentul este asa cum il stim - frenetic si totusi preocupat de performanta si eficienta. Asta l-a purtat pana la portile marilor temple budiste, in cautare de raspunsuri. Meditatia, aceasta ciudatenie orientala, care, pe multi occidentali ii nedumereste profund si ii plictiseste la culme, tocmai datorita lipsei de stimulare, avea pana de curand, un secret: ea sporeste nivelul unei enzime asociate cu longevitatea, fapt riguros dovedit stiintific.(3)
Occidentul este asa cum il stim - frenetic si totusi preocupat de performanta si eficienta. Asta l-a purtat pana la portile marilor temple budiste, in cautare de raspunsuri. Meditatia, aceasta ciudatenie orientala, care, pe multi occidentali ii nedumereste profund si ii plictiseste la culme, tocmai datorita lipsei de stimulare, avea pana de curand, un secret: ea sporeste nivelul unei enzime asociate cu longevitatea, fapt riguros dovedit stiintific.(3)
Ni se da de inteles astfel ca povestile despre calugarii budisti care ating varste de sute de ani, si par sa fi descoperit secretul tineretii vesnice, nu erau chiar simple povesti. Iata, in sfarsit, o puternica motivatie, necesara pentru a suporta "supliciul unei minti goale" si a unei absolute lipse de activitate.
Credeati ca este usor sa nu faci nimic? Ei bine, va inselati! Se pare ca tocmai momentele in care avem impresia ca nu facem nimic, sunt cele mai incarcate de stres, de ingrijorari si preocupari, care mai de care mai apasatoare si nocive. De aici si interesul psihoterapiei pentru meditatie - e oare posibil sa devii constient de "acum si aici", sau de toate gandurile care ne trec prin minte, in mod involutar? Dar sa controlam durerea?
Se pare ca raspunsul la toate aceste intrebari este oferit de practicile meditative orientale. Spre exemplu, cei care mediteaza, prezinta o mai buna capacitate de control al durerii. Oamenii de stiinta pun acest fapt pe seama capacitatii meditatorilor de a se focaliza pe alte aspecte ale prezentului, lucru care minimalizeaza durerea in sine. (4)
Se apreciaza chiar ca efectul calmant si terapeutic al meditatiei este comparabil cu cel al morfinei! Ar putea fi de folos celor care, in mod involuntar, nu fac decat sa isi amplifice suferintele fizice dar mai ales emotionale.
Se apreciaza chiar ca efectul calmant si terapeutic al meditatiei este comparabil cu cel al morfinei! Ar putea fi de folos celor care, in mod involuntar, nu fac decat sa isi amplifice suferintele fizice dar mai ales emotionale.
Astfel, psihoterapia ajunge sa integreze practici orientale de meditatie, in scopul de a "calma mintea", si a tempera pornirea irezistibila a acesteia de a genera scenarii. In unele cazuri aceste scenarii sunt de-a dreptul apocaliptice, iar meditatia venea, pe de o parte, sa calmeze, iar pe de alta parte, sa sustina constientizarea. Acum insa, avem un motiv in plus sa meditam!
La nivel microbiologic, lucrurile sunt clare: lungimea lanturilor de ADN, este aceea care determina longevitatea si rezistenta noastra la boli. In timp ce apar vestile tulburatoare legate de scurtarea lanturilor de ADN (si, in consecinta, bolile de tot felul), ca urmare a neglijarii si abuzurilor suferite in copilarie (5), primim si o veste pozitiva: meditatia poate proteja, daca nu chiar si reface telomerii ADN -ului.
Enzima despre care vorbeam la inceput - telomeraza - pare sa influenteze rozatoarele de laborator in moduri fascinante - ele intineresc, literalmente, ca urmare a cresterii artificiale a nivelului acestei enzime: isi recapata fertilitatea, acuitatea simturilor si asa mai departe. Intreg procesul de imbatranire este inversat. (6) Grozav, nu-i asa? Iar acum aflam ca aceeasi enzima, prospera ca urmare a unui stagiu de aprofundare a practicilor orientale meditative, cu durata de cateva luni.
Tehnici de Meditatie
Meditatia imbraca multe forme: de la concentrarea asupra unei formule sacre, sau asupra unei emotii, pana la urmarirea pasiva a gandurilor, cu sau fara ajutorul muzicii. Urmarirea pasiva dar interesata a sunetelor care apar in jur este o forma de meditatie. Imi amintesc ca am facut asta la un seminar, pe cand eram in facultate, ghidati de profesorul nostru de Bazele Psihoterapiei.
Consider de asemenea, ca exista o foarte mare asemanare intre exercitiile de relaxare - de exemplu antrenamentul autogen Schultz, si meditatie. Tind chiar sa cred ca exercitiul respectiv este o forma de meditatie. Unii considera ca rugaciunea crestina este ea insasi o forma de meditatie. Fara a avea pretentia unui ghid complet, iata insa cateva forme de meditatie pe care vi le pot recomanda.
Consider de asemenea, ca exista o foarte mare asemanare intre exercitiile de relaxare - de exemplu antrenamentul autogen Schultz, si meditatie. Tind chiar sa cred ca exercitiul respectiv este o forma de meditatie. Unii considera ca rugaciunea crestina este ea insasi o forma de meditatie. Fara a avea pretentia unui ghid complet, iata insa cateva forme de meditatie pe care vi le pot recomanda.
1. Scaldat de Lumina. Consta in vizualizarea unei raze de lumina care, venind de deasupra, patrunde prin crestetul capului si se raspandeste, gradual, in interiorul intregului organism. Este important sa respectati procesul si sa acordati atentie fiecarei parti a organismului: cap, gat, trunchi, bazin, membre.
2. Urmarirea pasiva a gadurilor. Gasesc ca este o forma de meditatie profund aflata in conexiune cu psihoterapia, in care, incercam sa devenim constienti de gandurile care se deruleaza in mod inconstient. Acest tip de meditatie presupune urmarirea sirului de ganduri, fara a interveni in vreun fel, fara a ne implica in curgerea sau stoparea lor. Deveniti un spectator al propriilor ganduri! Iubesc asta!
3. Generarea trairilor. Este o forma de meditatie care, pornind de la o idee, cum ar fi aceea de compasiune, deschidere sau iubire, ajunge sa genereze emotiile aferente, ce vor inunda intreaga fiinta, vindecand-o de suferinta. In acelasi timp, incarcandu-ne cu o astfel de energie, ne va fi mai usor sa intampinam provocarile zilei.
(1) Imaginea Meditation, de Alice Popkorn, via Flikr, sub licenta CC BY-NC-SA 2.0
(2) Schimoff, M., Kline, (2013) C., Fericit fara motiv. 7 pasi pentru a obtine fericirea interioara. Editura Curtea Veche Publishing, Bucuresti
(3) Malinowski, P.; (December 20,2012);Meditation improves telomerase activity: a healthier life – but not for all!; website: Meditation Research
(4) Wanjek, C.; (April 19, 2011); From Ouch to Om, Meditation Reduces Pain; Website: Live Science
(5) Tyrka, A., Price, L., Kao, H., Porton, P., Marsella, S., Carpenter, L.; (October 14, 2009);Childhood Maltreatment and Telomere Shortening: Preliminary Support for an Effect of Early Stress on Cellular Aging, website: NCBI
(6) Jaskelioff, M., Muller, F., Paik, J., Thomas, E., Jiang, S., Adams, A., Sahin, E., Kost-Alimova, M., Protopopov, A., Cadiñanos, J., Horner, J., Maratos-Flier, E., & DePinho, R; (November 28, 2010) Telomerase reactivation reverses tissue degeneration in aged telomerase-deficient mice; website: Nature
Marius Iftimie, psiholog, consilier educational si psihoterapeut in supervizare, membru al Colegiului Psihologilor din Romania, blogger, autor , fotograf, colectionar si filantrop.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu