Mind, People, Lifestyle

Marius Iftimie este administratorul si autorul principal al blogului Psihopedia, licentiat in Psihologie, absolvent al unui Master de Consiliere Educationala si al unui program de formare in Psihoterapie Adleriana, recunoscute de Colegiul Psihologilor, Federatia Romana de Psihoterapie si Ministerul Educatiei. Contact: teleologia@yahoo.com

marți, 29 decembrie 2015

Emotiile pot deveni un labirint din care cu greu ati mai reusi sa gasiti iesirea. Nu este prea tarziu sa cereti ajutor. Cu exceptia situatiei in care... chiar este prea tarziu.




Perioada concediului de sarbatori vine si cu ceva timp liber. Si pentru ca este iarna, o parte din acest timp il petrecem povestind si ascultand povestile celorlalti. Povestile nu sunt doar palpitante si interesante dar sunt adesea si pline de invataminte. Am sa va invit sa urmariti o poveste despre doua adolescente din Melbourne, Australia.

Una dintre ele, Rachel Barber, de 15 ani, este promitatoare, practica baletul, este luminoasa si fericita, are o familie iubitoare si armonioasa. Cealalta, Caroline Reed Robertson, de 19 ani, fosta baby-sitter in familia lui Rachel Barber si "prietena" a primei fete, este nefericita si intunecata, provine dintr-o familie conflictuala si destramata. In 1999 erau vecine intr-un cartier al clasei de mijloc din Melbourne, provincia australiana Victoria.

Caroline Robertson devine babysitter in familia Barber si o cunoaste mai bine pe pustoaica din vecini, pe care o si invidiaza putin pentru frumusetea, delicatetea ei, pentru iubirea pe care o primeste din partea familiei si pentru familia ei, in sine. Familia Barber care ii acordase increderea sa Carolinei, oferindu-i un job, nici macar nu banuia ce se petrece in sufletul acesteia.

De la o zi la alta, gelozia si invidia Carolinei devin tot mai mari. Ea, in secret, colectioneaza fotografii cu Rachel si viseaza cum ar fi daca ar fi in pielea micutei Rachel... Doamna Barber simte ceva si o atentioneaza pe mama Carolinei ca fiica ei trece prin anumite dificultati emotionale si poate ar fi bine sa "vada pe cineva", adica sa viziteze un psiholog. Mama Carolinei ii raspunde doamnei Barber ca fiica ei a refuzat sa faca asa ceva. Pacat...

Ceva mai tarziu, dupa ani intregi, obsesia evolueaza iar intr-o zi, Rachel Barber nu se va mai intoarce acasa... Politia ajunge sa descopere ca adolescenta a fost ucisa de prietena ei Caroline care isi dorea, in secret sa... devina Rachel Barber, adica sa ii preia identitatea si sa se bucure de tot ce avea tanara ei prietena: un viitor promitator, o familie iubitoare, si bucuria de a trai...




Puteti sa vedeti intreaga poveste la acest link: Fatal Obsession

In videoclipul citat, un investigator afirma faptul ca tanara Caroline nu era nebuna, ca era perfect constienta si ca a premeditat fapta sa. Nu era nebuna, era doar rea, spune tipul. Indraznesc sa il contrazic si spun ca nu era rea, desi probabil faptele sale au fost. Caroline nu a reusit sa gestioneze anumite emotii pe care le avem fiecare dintre noi - aceasta este rautate? De asemenea, ea a fost privata de influente pozitive in anii copilariei sale, lucru care a contat enorm in evolutia problemelor sale.

As vrea sa indemn pe toti cititorii Psihopediei sa reflecteze la acest caz si sa se intrebe daca reusesc sa isi gestioneze emotiile singuri. Asa cum arata povestea lui Rachel si a Carolinei, emotiile pot deveni factori decizionali de o forta implacabila. Varsta adolescentei este, la randul ei, un moment de maxima vulnerabilitate.

Adolescentii se simt indreptatiti sa primeasca tot ceea ce este mai bun in aceasta lume. Din pacate insa, uneori e nevoie de eforturi prea mari iar alteori este de-a dreptul imposibil. Aceasta nu este o lume corecta si ar trebui sa acceptam acest fapt ca atare. Cu toate acestea, depinde de noi insine si de resursele pe care le mobilizam sa facem viata pe care am primit-o demna de a fi traita. Din fericire, putem face asta iar recunostinta si aprecierea reprezinta o parte importanta din solutie.

Caroline a fost eliberata la inceputul acestui an. Oare ce a invatat din experienta ei?










(1) Imaginea Envy de Haviz Bastan, via Flikr, sub licenta CC BY-NC 2.0

(2) Daily Mail Online, (acc. Dec. 29, 2015), Teen Killer Who Strangled Dancer with a Phone Cord and Plotted to Steal Her Identity, website: Daily Mail Online

(3) Rachel Barber Official Memorial, (acc. Dec. 29, 2015), website: Rachel Barber Official Memorial
Continue reading

duminică, 27 decembrie 2015

Esti trezit la 4 noaptea - cineva a ramas fara bautura. Pe drum spre magazin vezi o confruntare intre bande iar la scoala ti se confisca sandwichul. Seara o vezi pe mami cum ia bataie iar cand iesi la joaca, esti abuzat sexual de un vecin.




V-am atras atentia? OK! Acest articol mi-a fost inspirat de cateva cercetari efectuate in domeniul traumelor multiple si a ceea ce se numeste polivictimizare - sau a fi victima unui numar mai mare de evenimente traumatice diferite. Care sunt riscurile pentru sanatatea psihica?

In primul rand, ce este o trauma complexa? Trauma complexa, denumita si polivictimizare, se refera la faptul ca o anumita persoana a suferit mai multe tipuri de experiente traumatice sau traume in combinatie. Potrivit acestei definitii, nu este polivictimizare faptul ca ai suferit acelasi tip de trauma de mai multe ori - de exemplu un viol suferit de mai multe ori succesiv.

Cercetarile in domeniul polivictimizarii au identificat mai multi factori care ii expun pe copii la polivictimizare. Acestia tin de mediul familial si social in care copiii s-au dezvoltat si au fost nominalizati astfel:
  • Familii conflictuale - violenta si conflictul intra-familial 
  • Familii expuse adversitatilor - numerosi factori de stres familial, precum somajul, saracia, adictiile membrilor ce creaza premisele pentru neglijarea copiilor sau existenta unor nevoi nesatisfacute
  • Comunitatile periculoase - a trai sau a te muta intr-un mediu (cartier) aspru din punct de vedere social, care te expune la bullying sau agresiuni de tot felul
  • Vulnerabilitatea emotionala - un copil care este vulnerabil din punct de vedere emotional este cu mult mai expus la victimizare decat unul care se poate apara sau tine piept unor factori de stres precum cei de mai sus. 
Altfel spus, polivictimizarea si vulnerabilitatea la aceasta are o componenta externa, care se leaga de factorii obiectivi de stres la care suntem expusi dar si o componenta interna extrem de importanta, care se leaga de capacitatea noastra de a face fata factorilor de stres. Inutil sa mai precizez ca a invata sa faci fata la stres tine tot de factorii externi: interiorizarea unor influente sociale pozitive. Dar oare cum arata o zi din viata unui copil polivictimizat?

Ma gandesc ca ar putea arata astfel: parintele il trezeste din somn la ora 4 noaptea pentru ca nu mai are alcool. In drum spre magazinul non-stop, vede o confruntare cu arme intre niste bande de cartier. Apoi merge la scoala unde copiii mai mari ii administreaza o corectie fizica pentru ca se uita urat la ei si ii confisca sandwichul. Spre seara vede cum tata o bate pe mami (fiindca poate). Iar cand isi termina lectiile si iese la joaca, este agresat sexual de un vecin.

Ok, probabil ca am exagerat putin, dar ati prins ideea. Am sa va rog sa va imaginati cu ce fel de conceptii despre sine, despre ceilalti si despre viata vor ramane victimele unui astfel sir de evenimente traumatice.


Un studiu facut in America scoate la iveala faptul ca sunt vulnerabili la polivictimizare copii care au crescut intr-o familie cu un singur parinte sau cu un parinte vitreg. De asemenea, un studiu facut in Spania evidentiaza faptul ca victimele traumelor complexe au o stima de sine mai scazuta, in sensul ca nu reusesc sa se placa pe sine.

S-a observat faptul ca nivelul de stres pe care il traieste o "polivictima" este cu mult mai mare decat o victima a unui singur tip de victimizare (de exemplu viol repetat). Polivictimele sunt astfel mai expuse patologiei psihice (depresie, anxietate, atac de panica, etc) ca orice alta categorie demografica sau sociala.

In plus, polivictimele reusesc cu greu sa se adapteze la cerintele educative sau comportamentale ale scolii, fiind astfel si relativ usor de identificat dupa absente, comportamentul violent, distructiv, turbulent sau rezultatele slabe la invatatura.




Masurile care se impun se leaga de identificarea corecta si diferentierea polivictimelor de victimele unui singur tip de evenimente traumatice in vederea aprecierii riscurilor si efectuarea unor prognoze realiste. De asemenea, in urma acestei identificari, se impune o prioritizare a efoturilor pentru sustinerea acestui tip de victime.

Nu mai putin importante sunt eforturile institutiilor si specialistilor in asistenta sociala pentru ameliorarea conditiilor de viata sau chiar luarea polivictimelor din mediul in care le este amenintata evolutia si dezvoltarea armonioasa a personalitatii.








(1) Imaginea Little Girl Lost, Little Girl Found, de Sean Herriot, via Flikr, sub licenta CC BY-SA 2.0

(2) NCBI, (acc. Dec. 27, 2015), Effects of Poly-victimization on Self Esteem and Post-traumatic Stress Symptoms in Spanish Asolescents, website: NCBI

(3) University of New Hampshire, (acc. Dec. 27, 2015), Poly-victimization: Children's Exposure to Multiple Types of Violence, Crime and Abuse, website: University of New Hampshire
Continue reading

sâmbătă, 26 decembrie 2015

Visurile ne propulseaza si ne ofera un combustibil in viata. Pentru o perioada a tineretii mele, muzica a fost o parte insemnata din aceste visuri. Un top facut din solidaritate cu victimele de la #Colectiv




Mi se mai intampla si mie sa fac ceea ce simt. Iar acum simt ca trebuie sa fac un top al adolescentei mele cu cele mai bune albume metal. Este un fel de omagiu pentru victimele de la #Colectiv si in acelasi timp este un prilej de a rememora niste vremuri traite de mine intr-o maniera "metal", dar nu neaparat in sensul a ceea ce stiti despre metalisti.

Nu am participat niciodata la un concert metal, desi imi doream sa le fac eu insumi. Auzisem tot felul de lucruri despre concertele de acest fel... Cu timpul am inceput sa imi dau seama ca se exagera foarte mult, dar asta nu m-a determinat sa merg totusi la concerte.

Iata care este topul meu, acum dupa 20 de ani. Din pacate, programul Google Adsense in care sunt inscris nu imi permite sa postez anumite videoclipuri pe site, asa ca va invit sa le priviti singuri pe youtube.


1. Megadeth - Rust in Peace

Un album stilizat si stilat, cu mari pretentii pentru acest gen si la  care au luat parte muzicieni valorosi precum Dave Mustaine si Marty Friedman. Un fragment dintr-o piesa "Holly Wars" ajusese chiar la  rubrica de sport de la Actualitati si o ascultam in fiecare seara, unii dintre noi nebanuind ca e vorba despre Megadeth. Mi-a placut si inca imi place pentru solourile de chitara extrem de bine lucrate, creativitatea autorilor si rafinamentul artistic. Ascultati "Hangar 18" si veti descoperi metalul asa cum nu l-ati stiut niciodata.

2. Megadeth - "Youthanasia"

Youthanasia, numele acestui album, este rezultatul unei condensari de cuvinte (youth - inseamna "tinerii" si euthanasia - inseamna "eutanasie") este un LP profund prin texte dar si prin atmosfera pe care o creaza. Mustaine & Co au pus mult suflet si mult rafinament in acest album si, desi nu prea il reproduc in concerte, tin minte ca pe vremea cand a aparut am simtit ca este cel mai aproape de modul in care simteam eu. Recomand de pe acest LP spre ascultare "Addicted to the Chaos", desi, probabil ati considera ca este mai digerabila o balada precum "A Tout le Monde".

3. Megadeth - "So Far, So Good, So What?"

Un alt album genial, probabil, izvorat din ambitia lui Dave Mustaine de a depasi Metallica - trupa care l-a concediat. Din punctul meu de vedere, este albumul pe care Mustaine isi da seama ca trebuie sa schimbe ceva pentru a face o concurenta reala pentru Metallica. Ceea ce a schimbat a fost faptul ca a pus mai multa emotie, pasiune si rafinament artistic. Recomand de pe acest album piesa "In my Darkest Hour".

4. Testament - "The Ritual"

Testament este o trupa care a stat multa vreme in umbra unor nume precum Slayer si Metallica, si inca nu a reusit sa patrunda in "Big Four" (sau "Big Five") (clubul select format din Metallica, Megadeth, Slayer si Anthrax). Putin nedrept acest lucru, din punctul meu de vedere pentru o trupa care gazduieste atat de mult talent muzical. The Ritual este un album cu o atmosfera exceptional de stranie, de procesiune enigmatica, in care maestrul Alex Skolnick tine lectii uluitoare de chitara pentru amatori. Dorinta sa de a crea un stil personal pare sa fi dat cele mai bune rezultate pe acest album straniu si rafinat in acelasi timp. Recomand de pe acest album piesa care da titlul albumului "The Ritual", desi probabil ca ati gusta mai mult o balada precum "Return to Serenity".

5. Death - "Spiritual Healing"

Not for the faint hearted. Daca treceti cu vederea vocea venita din iad a lui Chuck Schuldiner, care constrasteaza puternic cu bunul simt si amabilitatea de care da dovada tipul in afara scenei, ati putea aprecia cel putin colaborarea dintre el si chitaristul "mercenar" James Murphy, care a reprezentat secretul succesului acestui album. Din pacate cei doi nu au colaborat decat la "Spiritual Healing". Trebuie sa apreciem insa rezultatul remarcabil al acestei colaborari care a scos la iveala tot ce era mai bun in ambii. Virtuozitatea lui Murphy si creativitatea lui Schuldiner sunt acelea care au adus LP-ul in top 5. Recomand de pe acest album "Low Life".

6. Metallica - "Ride the Lightning"

LP-ul reprezinta un progres urias pentru regii recunoscuti unanim ai metalului. Este al 2-lea lor album si, fata de primul, in care nu au aratat decat ca sunt entuziasmati de noua cariera si ca le place berea si zgomotul (ce-i drept abia implinisera 18 ani), pe acest album incep sa se simta ambitiile uriase care ii animau. Kirk Hammet ia lectii de chitara de la cel mai bun chitarist din lume (Joe Satriani) iar James Hetfield isi pune mintea si talentul la contributie pentru a da nastere acestei adevarate capodopere. Imi place si entuziasmul pe care il degaja albumul. Recomand "Ride the Lightning", desi probabil ca ati gusta mai mult o balada rafinata precum "Fade to Black".

7. Coroner - "Mental Vortex"

Despre Coroner, marturisesc faptul ca nu stiu prea multe lucruri. Stiu doar ca este o trupa din Elvetia si ca au un stil de metal progresiv, in care solourile de chitara creative, rafinate si fanteziste sunt demne de toata admiratia. Atmosfera albumului este profunda si stranie, ceea ce este uimitor pentru un album de muzica speed - trash. Elvetienii dovedesc  aici ca au talent cu carul. Din pacate, acesta este singurul album din discografia lor pe care il iubesc. Recomand intreg albumul pentru cei care vor sa asculte si "altceva".

8. Metallica - "Master of Puppets"

Acesta este mai mult decat un album popular si mai mult decat un album care a castigat platina in tot felul de topuri - este un album care a facut muzica metal sa fie de cateva ori mai populara, in numai cateva zile. Este mentionat ca album de referinta in istoria muzicii metal dar mie imi place pentru pasiunea si ambitia pe care baietii au pus-o in muzica lor. Imi amintesc ca reuseam sa reproduc la chitara unele dintre solo-urile de pe LP. Probabil ca v-ar placea sa ascultati balada "Welcome Home" - care v-ar putea oferi masura dorintei de perfectionare a acestor fosti "tineri frumosi si liberi".

9. Metallica - "... And Justice for All"

Ma simt legat in mod special de acest album care m-a determinat sa devin fan Metallica dupa o singura auditie. Aveam 14 ani cand un coleg de clasa m-a invitat la el acasa si mi-a pus muzica, el nefiind metalist. Mi-a placut atat de mult incat umblam cu caseta din usa in usa (nu aveam inca un casetofon) pentru a ruga lumea sa imi dea voie sa o ascult. Sa fie... dreptate pentru toti, nu-i asa? Recomand de pe acest album "Harvester of Sorrow", desi probabil ca v-ar face mai multa placere sa ascultati balada "One".

10. Sepultura - "Beneath the Remains"

Este un album "nasol", violent, zgomotos si in forta, in care carisma si ambitia fratilor Cavalera se face simtita din plin. Ambii frati - bateristul Igor si vocalistul/chitaristul Max, reprezinta sarea si piperul acestei trupe si nu se pot plange de lipsa de talent, lor datorandu-se faptul ca foarte multi tineri consumatori de metal sunt si foarte inteligenti. Probabil ca Sepultura este cel mai cunoscut produs artistic al Braziliei din ultimele decenii, si pe buna dreptate. Atmosfera intensa si plina de pasiuni a albumului iti aminteste de un vis cu forme neasteptate si senzatii tari. Recomand de pe acest album "Inner Self".

11. Sodom - "Agent Orange"

Este si acesta un album cu senzatii tari si cu o atmosfera intensa, un album "de razboi", daca vreti, dar, in acelasi timp si un album rafinat, prin originalitatea riffurilor sau prin creativitatea solourilor de chitara sustinute de Frank Blackfire, pe care il mai regasiti in acest top, pe un album al trupei Kreator. Muzica germana pana in maduva oaselor. Recomand intreg albumul, desigur, pentru cine reuseste sa il asculte pe tot.

12. Kreator - "Extreme Aggression"

Este unul dintre cele mai violente albume de muzica pe care l-am ascultat vreodata. Obisnuiam sa spun ca este albumul meu preferat, cu toate ca in topul trupelor, Megadeth si Metallica surclasau Kreator. Imi placea pentru ca imi transmitea resurse de vointa si o incapatanare pura ce m-a sprijinit uneori in viata. Este si un album original, in care se simte fiorul german. Nu sunt multe trupele care au reusit sa se desparta de "plutonul" trupelor care cantau doar pentru ca era la moda sa canti metal. Kreator este una dintre ele. Recomand manifestul paranoid "Don't Trust".

13. Sepultura - "Arise"

Din multe puncte de vedere, Arise este un LP mai bun decat Beneath the Remains - compozitii mai originale, atmosfera mai interesanta si enigmatica. Totusi, in acest top, l-am asezat pe o pozitie inferioara pentru ca Beneath the Remains transmitea mai multa energie si mai mult entuziasm. A fost momentul in care o trupa obscura din Brazilia a reusit sa scoata capul in lume, cu ajutorul unor americani avizati. Curajul, pasiunea si energia tineretii au invins. Va recomand de pe albumul Arise "Under Siege"

14. Slayer - "Seasons in the Abyss"

Iata ca isi gaseste si faimosul grup Slayer locul in topul meu cu nu mai putin faimosul album "Seasons in the Abyss". Cand a aparut acest album, toate trupele mari de metal incercau sa devina mainstream si reuseau asta apeland la tot felul de trucuri cum ar fi videoclipurile sau compozitiile ceva mai profunde, mai sensibile, mai inteligente. Dupa acest moment, si-au revenit, intelegeand ca risca sa isi piarda o parte importanta din fani. Acultati de pe acest LP "Dead Skin Mask".

15. Testament - "Souls of Black"

Un alt album pe care simt nevoia sa il onorez este "Souls of Black", care, beneficiaza de niste solouri de chitara absolut uluitoare. Un alt plus al albumului este balada "The Legacy" pe care trebuie sa o ascultati in mod necesar. Apoi recunoasteti ca Alex Skolnick - si el fost elev al lui Satriani - isi merita prestigiul de cel mai cult chitarist metal. Ascultati "The Legacy" si apoi mai vorbim...

Muzica metal este despre politica si relatii personale, despre frustrari si despre rebeliune. Dar este in acelasi timp si un mijloc de sublimare a impulsurilor si a instinctelor primare, prin intermediul caruia tinerii reusesc sa se depaseasca pe sine, sa devina oameni sociali pe care te poti baza la nevoie. 

Uneori poate sa sperie, desigur, dar rezultatul este unul pozitiv, caci tinerii evolueaza prin muzica, descopera posibilitati noi, isi prefigureaza solutii si, cel mai important, se asociaza pentru a vorbi despre pasiunile lor comune. Imi place sa cred ca beneficiile sunt mai insemnate decat dezavantajele.

Una peste alta, cred ca fiecare intelege muzica metal in felul sau. Eu am inteles-o ca pe un prilej de a ma cauta pe mine insumi, de a-mi explora latura artistica si de a evada dintr-o realitate fara perspective. Visurile devin o resursa si un combustibil care te propulseaza in viata. Am avut visuri mereu si intr-o perioada destul de lunga a tineretii mele, muzica a fost o parte insemnata din aceste visuri.








(1) Imaginea Megadeth | The Man. The Legend, de Sean Molin, via Flikr, sub licenta CC BY-NC-ND 2.0
Continue reading

luni, 21 decembrie 2015

Fara a va promite secretul tineretii vesnice, cred ca doriti sa aflati cateva metode prin intermediul carora sa va imbunatatiti sanatatea fizica, si, de aici, performantele mintii ori sanatatea emotionala.




Nu sunt un medic adevarat, sunt doar psiholog. Totusi, fara sa vreau, am descoperit ceea ce ar fi ... leacul pentru batranete. Sunteti interesati? Asa ma gandeam si eu... Cred ca ati auzit de hormonul de crestere. Este vorba despre un hormon secretat de glanda pituitara care sustine dezvoltarea fizica a copiilor si procesele metabolice la adulti.

Din pacate, la adultii de peste 30 de ani hormonul de crestere si secretia acestuia incepe sa decada, acest fapt conducand la accelerarea proceselor de imbatranire si numeroasele probleme generate de aceasta. Iata ce face, in mod normal, hormonul de crestere pentru dvs:

  • Ajuta la arderea grasimilor si le transforma in muschi
  •  Consolideaza sinteza proteinelor pentru cresterea masei musculare
  • Ajuta la buna functionare a pielii si cartilajelor
  • Accelereaza vindecarea ranilor
  • Ajuta la repararea si refacerea tesuturilor
  • Consolideaza tesutul conjuctiv, pentru tendoane si ligamente sanatoase
  •  Reduce nivelul de uree din sange si urina
  •  Sprijina functionarea sistemului nervos
  •  Imbunatateste rezistenta la boli, prin fortificarea sistemului imunitar
  • Imbunatateste functiile ficatului si rinichilor

Pentru mine cel putin, este trist sa aflu ca dupa varsta de 50 de ani hormonul de crestere dispare cu totul din organismul meu, fapt care ma expune la deficiente in toate privintele enumerate mai sus.

Am descoperit insa cateva resurse care vorbesc despre modul in care am putea sa stimulam secretia hormonului de crestere pe cale naturala, dintre care unele sunt foarte credibile.  Fireste, fiecare dintre ele se leaga de cele 3 componente ale stilului de viata: alimentatia, odihna si miscarea.

  • Nu va mai privati de odihna - da, stiu, sunt multe lucruri de facut, multe proiecte ce asteapta eforturile noastre, multe carti de citit si multe filme captivante la televizor. S-ar parea insa ca odihna suficienta este unul dintre factorii care va stimuleaza productia de hormoni de crestere.
  • Postiti macar o data pe saptamana - de asemenea, stiu ca mancarea miroase bine si este peste tot, stiu ca ea va ridica moralul si va ofera energie peste zi. Cu toate acestea, anumite studii au demonstrat ca, cel putin in cazul barbatilor, postul negru de 24h stimuleaza productia de hormoni de crestere.
  • Dieta Saraca in GLucide - Un alt lucru care ar putea sprijini productia de hormoni de crestere este legat tot de alimentatie. S-ar parea ca pretul pe care il platim pentru ca ne indulcim viata cu zahar, napolitane sau paine alba sa fie mai mare decat ne-am putea permite sa platim.
  • Exercitii fizice intense - este vorba despre exercitii fizice care nu dureaza mult, insa solicita muschii intr-un mod foarte intens. Cred ca aici ar trebui sa ne gandim mai intai la incalzirea prealabila, fiindca nu oricine poate, in orice moment sa depuna eforturi intense, in absenta antrenamentului necesar. Priviti si urmatorul videoclip.



Altfel spus, nu durata ci intensitatea exercitiului este aceea care stimuleaza emisiile de hormoni de crestere. Un exercitiu de 60 de secunde care are drept rezultat respiratia accelerata este un exercitiu-resursa pentru metabolismul nostru hormonal. 








(1) Imaginea Good Times, de OakleyOriginals, via Flikr, sub licenta CC BY 2.0

(2) NCBI, (acc. 21, Dec. 2015), Fasting Enhances Growth Hormone Secretion, website: NCBI.NLM.NIH .gov

(3) Moyer, J.D, (acc. 21, Dec. 2015), Four Simple Ways to Increase Growth Hormone, website: jdmoyer .com
Continue reading

joi, 17 decembrie 2015

Ca tot duce blogul acesta lipsa de entry-uri auto-biografice... Am decis sa public azi asa ceva, ca o surpriza de sarbatori. Auditie placuta!




Ei bine... Inainte sa fac masterul de Consiliere Educationala, am urmat un program de formare in psihoterapie. Inainte sa fac programul de formare in psihoterapie am facut facultatea de psihologie. Inainte sa fac facultatea de psihologie am scris 2 romane, care s-au numit Printesa Lupilor si respectiv Carnavalul Iluziilor. Inainte sa scriu, am compus un stil foarte bizar de muzica pe care am decis sa vi-l prezint aici, asa ca o surpriza de sarbatori.

Acestea ar fi cele 9 piese ale albumului "Diagnosis Unknown" pe care il dedic tatalui meu. God rest his soul.


Imi face o deosebita placere sa reascult din cand in cand aceasta muzica care este ca un jurnal al unei perioade din viata mea... Sper ca v-a placut si voua acest entry mai special si va multumesc inca o data pentru ca imi cititi blogul si pentru ca aveti incredere in mine. Aveti grija de voi!








(1) Imaginea James Myers Adds a Rose, de 826 Paranormal, via Flikr, sub licenta CC BY 2.0

(2) Muzica publicata pe aceasta pagina imi apartine. All rights reserved to Marius Iftimie (DeWolf).
Continue reading

miercuri, 16 decembrie 2015

Ce face un indian stresat? Ei bine, el se ascunde in vizuina dragonului de foc, unde va gasi intelepciunea si raspunsul la framantarile sale. Femeile sunt insa prevenite sa stea cat mai departe de acest loc periculos...




La un trib de amerindieni, mamele isi invatau fiicele inainte de casattorie: barbatul, cand este incordat sau suparat, se retrage intr-un loc numit vizuina dragonului, pe care nu il cunosc decat barbatii. Daca o femeie va incerca sa ajunga acolo, ea va fi atacata cu flacari de dragonul de foc ce pazeste vizuina.

WOW! Asa de simplu era la acest trib? Ei bine, o poveste ca aceasta trebuie sa fie adevarata! Nu prea am crezut in cartile care vorbesc despre barbati si despre femei ca si cand ar fi grupuri omogene de indivizi care mai mult se aseamana intre ei decat sa se diferentieze. Dar am decis sa acord o sansa acestei carti - "Barbatii sunt de pe Marte, Femeile sunt de pe Venus", care se afla la mine in biblioteca de vreo 3 ani.

Este adevarat, generalizarile sunt multe. In plus, sunt convins ca anumiti indivizi se identifica mai curand cu "tabara cealalta" in ce priveste, sa spunem, valorile de viata sau reactia la stres. M-a uimit insa acuratetea si precizia cu care autorul Dr. John Gray a identificat propriul meu mecanism de aparare in caz de stres - "retragerea in vizuina" - iata ca am si eu ceva 100% masculin!

Autorul citat vorbeste despre aceasta nevoie interesanta a barbatilor si despre reactia pe care o declanseaza in afectivitatea femeii. Ea considera cu onestitate ca o persoana stresata are nevoie sa vorbeasca despre problemele sale iar manifestarile de ingrijorare ale celor din jur ar reprezenta un mod prin care acestia isi pot exprima iubirea fata de respectiva persoana incercata.

Barbatul descris de Dr. Gray, dar si de alti autori, simte insa nevoia sa se retraga in "vizuina dragonului", unde va incerca sa gaseasca singur o solutie. El nu gandeste cu voce tare, precum femeile, fiindca nu doreste sa-i fie observate semnele stangaciei, nesigurantei sau ineficientei, acestea reprezentand pentru el prilejuri de a-si pierde onoarea.

Si atunci barbatul creaza aceasta distanta care pe femeie nu doar ca o ingrijoreaza, dar o si determina sa vina dupa el, "din iubire", pentru a clarifica "care este problema pe care barbatul o neaga". Dar aceasta interpretare feminina este profund eronta. Noi nu ne negam problemele. Pentru ca ne simtim capabili sa le rezolvam singuri, cautam singuratatea si izolarea care ne vor sustine in rezolvarea problemelor.

Din nefericire, femeile care ne urmaresc in "viziuna dragonului" vor fi si parjolite de acest dragon, adica de reactia barbatului ce se simte invadat si sufocat de acest interes nepotrivit manifestat, in ceea ce-l priveste. Asta nu ar fi nimic pentru femeie, ea este rezistenta, dar ea se va simti respinsa si umilita. Pentru o femeie, constienta de vulnerabilitatea ei, teama de abandon este poate mai mare decat orice alta frica.

Asadar, ce este de facut? Fiecare dintre cele doua genuri isi are responsabilitatea sa de a coopera cu celalat pentru a proteja integritatea familiei. A critica nevoia de izolare a barbatului, este la fel de incorect ca si a critica nevoia de comuniune a femeii. Si totusi, constienti de tendintele lor arhetipale, cei doi pot alege atitudinea cea mai favorabila unitatii si armoniei dintre ei. Care este aceasta?

Barbatul o poate preveni pe femeie, cu sinceritate, ca are o anumita problema, dar ca ii va gasi rezolvarea singur si ca are nevoie de acest spatiu, fagaduindu-i cu iubire, daca va fi nevoie, ca se va intoarce la ea atunci cand va simti ca a gasit solutia potrivita. Aceasta atitudine i-ar asigura un minim de confort emotional partenerei sale.

Pe de alta parte, femeia ar trebui sa cunoasca aceasta particularitate a reactiei barbatilor la stres si sa nu mai incerce cu orice pret sa il ajute pe barbat ascultandu-l sau oferindu-i ea solutia potrivita. Ar putea in schimb sa ii acorde increderea ei si sa isi gaseasca ceva interesant de facut in acest timp, nelasandu-se coplesita de ingrijorari si sentimente de abandon.

Cu cat o femeie ii acorda barbatului incercat increderea si spatiul de care are nevoie, cu atat acesta se va intoarce mai curand la ea. Este inutil si distructiv un comportament de hartuire de partea femeii ca si un comportament prin care barbatul evita sa ii explice partenerei sale ca are nevoie de acest spatiu pentru a gasi solutia, sau a depunde eforturi pentru rezolvarea problemelor sale.

Dr. John Gray nu este singurul autor care mentioneaza despre aceasta nevoie arhetipala de temporara izolare pe care barbatii stresati o simt din plin in momentele delicate ale vietii lor. Alti consilieri de cuplu vorbesc despre "retragerea barbatului" ca despre un mod prin care acestia evita manifestarea violentei fata de femei.

Totusi, nevoile arhetipale descrise in astfel de carti nu ar trebui sa ne ofere scuze pentru a evita cooperarea cu celalalt gen. aceasta reprezentand o datorie cat se poate de fireasca pentru mentinerea unui cuplu armonios.





Probabil unul dintre cele mai bune discursuri pe care le-am vazut anul acesta. Si pot spune ca este o onoare pentru mine sa il am pe aceasta pagina a blogului pe acest om. Poate ca va indoiti uneori ca ceva bun poate veni din America dar tipul acesta chiar e bun!




 




(1) Imaginea Fire Breathing Mythical Dragon, de Beverly, via Flikr, sub licenta CC BY 2.0

(2) Gray, J., (2011), Barbatii sunt de pe Marte, Femeile sunt de pe Venus, editura Vremea, Bucuresti
Continue reading

vineri, 11 decembrie 2015

Stiati ca personalitatea ar putea avea o legatura cu dezvoltarea bolii Alzheimer? Trasaturi de personalitate precum neincrederea, pesimismul sau nevrotismul au fost corelate cu aparitia bolii.




Ca sa fac o gluma, probabil ca citind acest titlu ("Alzheimer Guard") va ganditi la firmele de securitate care angajeaza cetateni foarte in varsta, dar articolul abordeaza cu totul alt subiect - ce putem face pentru a ne proteja de infama afectiune.

Boala Alzheimer (Morbus Alzheimer) este o afectiune degenerativa progresiva a creierului care apare mai ales la persoane de varsta inaintata, producand o deteriorare din ce in ce mai accentuata a functiilor de cunoastere ale creierului, cu pierderea capacitatilor intelectuale ale individului si a valorii sociale a personalitatii sale, asociata cu tulburari de comportament, ceea ce realizeaza starea cunoscuta sub numele de dementa (din latina: demens).




Ei bine, prin intermediul cercetarii stiintifice s-a descoperit faptul ca exista anumite conditii care faciliteaza instalarea bolii la persoanele respective. Care sunt acestea?

1. Nevrotismul. Pe de o parte vorbim despre o trasatura a personalitatii, care este indicata de un studiu ca fiind foarte raspandita in randul celor care vor suferi de Alzheimer - nevrotismul, in special cand este combinat cu introversia.

Ei bine, nevrotismul este o trasatura de personalitate usor de identificat prin teste de specialitate si se caracterizeaza prin instabilitate emotionala, tendinta de a ne ingrijora si de a experimenta emotii negative (gelozie, anxietate, furie) atunci cand suntem provocati sau amenintati.
Majoritatea studiilor in ce priveste Alzheimer au fost dedicate unor factori precum educatia, sanatatea inimii si cea circulatorie, sau genetica familiei. Dar personalitatea ar putea influenta si aceasta vulnerabilitatea la dementa prin efectul ei asupra comportamentului, stilului de viata sau reactia la stres. Dr. Lena Johannsson

2. Scepticismul. S-a descoperit bunaoara in urma unui studiu ca scepticismul, mai bine spus, tendinta de a privi pe ceilalti cu neincredere si a le atribui trasaturi negative, precum egoismul si minciuna sau lipsa de scrupule, ar avea si acesta o legatura cu dezvoltarea bolii Alzheimer.

Studiul respectiv a inclus chestionare in care oamenii isi exprimau nivelul de incredere in ceilalti, raspunzand la itemi precum: "consider ca majoritatea oamenilor ar minti pentru a razbi in viata" sau "este mai sigur sa nu ai incredere in nimeni" si "majoritatea oamenilor vor folosi mijloace incorecte pentru a face profit".
Aceste rezultate sugereaza ca viziunea oamenilor asupra vietii si personalitatea lor ar putea avea un impact asupra sanatatii lor. A intelege cum o trasatura de personalitate precum neincrederea  afecteaza riscul de a dezvolta dementa ar putea sa asigure un important indiciu pentru reducerea vulnerabilitatii la aceasta boala. Dr. Anna-Maija Tolppanen

3. Pesimismul privind imbatranirea. S-a stabilit prin intermediul unui alt studiu faptul ca pesimismul legat de evolutia vietii spre sfarsitul ei ar putea avea un impact asupra evolutiei reale a acesteia, in sensul ca anumite credinte tind sa se adevereasca. Va amintiti ce spunea H. Ford: "Fie crezi ca poti, fie crezi ca nu poti, in general ai dreptate."
Emotiile oamenilor legate de imbatranire influenteaza functiile lor senzoriale si cognitive. Aceste emotii sunt adesea bazate pe stereotipurile sociale privitoare la imbatranire si pe comentariile depreciative facute de cei din jur, cum ca auzul sau memoria persoanelor varstnice trebuie sa slabeasca. Dr. Alison Chasteen
Un fapt interesant descoperit prin scanarea creierului diferitelor persoane a fost acela ca dimensiunea hipocampului, care este o regiune a creierului asociata cu memoria, tinde sa fie mai mica la persoanele care detin credinte negative cu privire la imbatranire.

Sper sa va dea si voua de gandit aceste studii si sa va re-evaluati credintele, atitudinile si tendintele personalitatii. De asemenea, puteti lua in serios alternativa de a recurge la consiliere psihologica sau psihoterapie pentru a reusi sa controlati astfel de tendinte. Este pacat sa nu folositi o resursa care se afla la dispozitia voastra.








(1) Imaginea Alzheimer, de Luca Rossato, via Flikr, sub licenta CC BY-NC-ND 2.0

(2)  BlogPsy, (acc. Dec. 11, 2015), This Fine Belief May Protect Against Alzheimer's Disease, website: Spring. org.uk

(3) Live Science (acc. Dec. 11, 2015), Neuroticism and Long Time Stress Linked to Alzheimer's in Women, website: Live Science .com

(4) BlogPsy, (acc. Dec. 11, 2015) Personality Trait that Doubles Alzheimer's Risk, website: Spring .org.uk

(5) Blog Psy, (acc. Dec 11, 2015), How Cynical Personality Trait Affect Dementia Risk, website: Spring .org.uk
Continue reading

joi, 10 decembrie 2015

Stonewalling sau "tratamentul tacerii", reprezinta unul dintre cele mai sigure mijloace de a identifica un narcisist. Citeste acest articol care s-ar putea sa salveze mai multi ani din viata ta.



☆ ☆ ☆


Stonewall, in traducere, ar inseamna "zid de piatra". In aria relatiilor interumane, stonewalling reprezinta blocarea comunicarii intre doua persoane, dar nu pentru ca cele doua persoane nu se mai suporta si au decis de comun acord sa se desparta, ci pentru ca, cel mai adesea, una dintre ele urmareste sa pedepseasca sau sa obtina ceva din partea celeilalte.

Dar cum se manifesta, concret stonewallingul? Prin tot ce inseamna intreruperea comunicarii si chiar disparitia fizica, temporara. Cand nu ti se raspunde la mesaje, la telefon sau cand nu ti se raspunde la "buna-ziua" - iata doar cateva forme de stonewalling, prin care se evita intimitatea. Ca efecte emotionale asupra celuilalt, cel mai adesea, apar sentimentele de a fi tradat, ranit si umilit.

De asemenea, stonewallingul nu ar trebui sa fie confundat cu decizia unei persoane de a intrerupe definitiv contactul cu cealalta, pentru ca a ajuns la concluzia ca nu au nimic in comun. Nici faptul ca cineva se retrage, provizoriu dintr-o relatie pentru ca se simte in nesiguranta in acea relatie nu ar trebui sa fie luat drept stonewalling.

Elementele care fac diferenta intre stonewalling si alte tipuri de retragere dintr-o relatie sunt, dupa parerea mea, doua: prezenta unui scop de a obtine ceva din partea celuilalt prin intermediul tacerii tale si absenta clarificarilor - deci un santaj in care conditiile nu sunt precizate dar se inteleg parca de la sine.

Asadar stonewallingul implica:

  • Ma separ provizoriu de tine pentru ca vreau sa obtin ceva din partea ta (vreau sa obtin ceea ce se cheama " suply")
  • Ma separ fara a anunta de ce am ales asta, lasand incertitudinea sa faca ravagii in tine

Dar ce inseamna "narcissistic suply"? Aceasta actiune de stonewalling se leaga de comportamentul narcisistilor - ii numesc astfel pe cei care sunt afectati de tulburarea de personalitate de tip narcisic, caracterizata prin egocentrism, lipsa de empatie si dorinta excesiva de a se afla in centrul atentiei. 

Iar narcissistic suply reprezinta hrana narcisistilor, care face ca relatiile lor sa "functioneze" asa, defectuos, bolnav, cum functioneaza ele. Narcisistii se simt cel mai bine atunci cand toata puterea cuplului se afla in mainile lor, nefiind astfel nevoiti sa coopereze si sa se ocupe in vreun fel de nevoile celuilalt, care pentru ei nici macar nu exista.

A "hrani un narcisist" inseamna sa ii acorzi importanta pe care simte el ca o are, sa il lauzi, sa il rasfeti, sa ii faci toate poftele, sa te sacrifici pentru el, cu tot ce ai tu si toate resursele tale si chiar sa te lasi batjocorit - aceasta fiind dovada suprema de iubire, care va ramane oricum fara nicun raspuns. Credeti ca nu este posibil asa ceva? Se pare ca exista persoane dispuse sa faca asta - asa numitele persoane cu profil de auto-sacrificiu.

Ciclul relatiei cu un narcisist:

Narcissistic Suply → Stonewalling → ... (Narcissistic Suply → Stonewalling)

Asadar, tratamentul tacerii este un mijloc al narcisistului de a impune o mai "corecta" administrare a resurselor tale, adica de a-ti sabota intreaga viata pentru a-ti aminti ca viata ta ii apartine lui si nu ai niciun drept de decizie asupra acesteia.

Iata insa care sunt comportamentele dupa care recunoasteti stone-wallingul narcisist.


  • REFUZUL DISCUTIILOR DE CLARIFICARE
  • REFUZUL COOPERARII
  • REFUZUL COMPROMISULUI
  • REFUZUL ASCULTARII OPINIILOR
  • REFUZUL SUPORTULUI
  • NEACCEPTAREA INFLUENTEI
  • REFUZUL NEGOCIERII


Tratamentul tacerii, ar asigura narcisistul ca toata puterea se afla la el, ca ai acceptat toate conditiile sale, oricat de absurde sau umilitoare ar fi acestea, si oricat de mult ar incalca ele principiile, nevoile si valorile la care tii. In acelasi timp, stonewalling-ul ii asigura narcisistului hrana sa ("narcissistic suply") ce consta in linguseli, rugaminti, ingenuncheri si jertfire a propriei demnitati pe altarul iubirii tale pentru el.

Dar stonewalling-ul reprezinta si unul dintre predictorii cei mai siguri ai despartirii, identificati de catre John Gottman. Daca stima ta de sine nu este atat de mica, incat sa accepti o relatie in care nu ai nimic de spus, probabil ca despartirea este solutia ideala.




Pe finalul acestui videoclip, d-na consilier B. Brown recomanda cateva atitudini utile in contactul cu acest tip de comportament si cu narcisistii care il practica: 


  • Nu luati personal acest comportament
  • Dati-i de inteles persoanei respective ca nu sunteti disponibil pentru stonewalling
  • Realizati faptul ca aceasta este problema celuilalt, nu a voastra, si a inceput cu mult inainte sa il cunoasteti. 
  • Renuntati la ochelarii cu lentile roz si intelegeti ca, daca va doriti o relatie in care sa va bucurati de respect, intimitate si comunicare, aceasta nu este persoana potrivita







(1) Imaginea Not Just a Number, de VIncent Van der Pas, via Flikr, sub licenta CC BY-SA 2.0

(2) Paul Arenee, (acc. Dec. 10, 2015), Narcissistic Sociopaths and Stonewallind, website: Paularenee.
Continue reading

miercuri, 9 decembrie 2015

Va imbracati in rosu, dar stiti ce simbolizeaza asta? Un studiu recent a descoperit care este perceptia celor doua genuri in privinta acestei culori, atunci cand ea este purtata de femei. Exista oare si o atitudine "rosie"?




Probabil ca fiecare dintre noi stie cate ceva despre semnificatia culorilor pe care le purtam. Eu personal, cred ca fiecare persoana are un cod unic si personal pe care il atribuie culorilor pe care le poarta. Cu toate acestea, in urma unor cercetari cat se poate de serioase, s-a ajuns la concluzia ca, macar in privinta culorii rosu, exista o perceptie destul de raspandita la nivel social. Ce credem oare despre cei care se imbraca in rosu?

Poate ca este mai putin cunoscut lucrul ca femeile care se imbraca in rosu se afla foarte frecvent in perioada lor fertila - un fapt, de asemenea, descoperit prin intermediul cercetarii. In plus, a te imbraca in rosu, presupune o anumita doza de curaj: in afara de situatia in care ai mers la o conferinta de Mosi Craciuni si Craciunite sexy, cel mai probabil vei iesi in evidenta, ca nimeni alta / altul.

Ei bine, studiul despre care aminteam la inceput, a evidentiat faptul ca atunci cand barbatii privesc fotografii cu femei imbracate in rosu, ei sunt inclinati sa interpreteze aceste imagini ca reprezentand femei ce incearca sa isi transmita receptivitatea sexuala. Altfel spus, daca doriti sa fiti intelese ca fiind "ready & able" pentru stiti voi ce, este util sa purtati o rochie rosie, ce "infierbanta sangele de taur".

Dar ce cred femeile despre semenele lor care se imbraca in rosu? Ei bine, s-a observat in studiul citat o tendinta a femeilor de a deprecia pe cele care poarta o rochie rosie, de a le privi de sus, ca si cand femeia imbracata in rosu le-ar fi inferioara. In aceeasi masura, o alta atitudine observata la femeile ce privesc alte femei imbracate in rosu este aceea de "mate-guarding" - altfel spus, de a proteja partenerul romantic de intalniri erotice cu alte femei: un comportament ce tinde spre gelozie si alarma generalizata, ca si cand respectivele s-ar afla in prezenta unui pericol.

Pentru a extrapola, se poate spune ca nu doar a te imbraca in rosu are acest efect. In afara sferei comportamentului vestimentar, exista o atitudine ce poate fi asemanata costumarii in rosu si pe care am putea sa o observam adesea la tulburarea de personalitate de tip histrionic: cand o persoana "flirteaza cu cine nu trebuie" sau pur si simplu flirteaza, se poate spune ca "si-a luat o atitudine rosie", efectul acestui comportament fiind similar costumarii in rosu.

Dupa mai bine de un secol de la raspandirea socialismului, iata ca unul dintre simbolurile sale de baza - culoarea rosie - nu este asociata cu egalitatea si cultul muncii, ci mai curand cu razboiul, concurenta si pericolul. Sa luam deci aminte! 








(1) Imaginea Jocey on Valentines, de Theodore Lee, via Flikr, sub licenta CC BY- ND 2.0

(2) BlogPsy, (acc. 09 Dec. 2015), Wearing Red: The Danger Signals it Sends, website: PsyBlog .org.uk

(3) BlogPsy, (acc. 09 Dec. 2015), Women 3 Times More Likely to Wear Red or Pink When Fertile, website: BlogPsy .org.uk
Continue reading

luni, 7 decembrie 2015

Fiindca acest blog este despre minte si stil de viata, dar este si despre oameni, am decis sa va povestesc despre un brasovean de etnie maghiara pe care am ajuns sa il admir foarte mult in ultimul timp, fiind chiar fanul lucrarilor sale de arta.


 

Cu cativa ani in urma ma plimbam pe eleganta strada a Republicii din Brasov. Era o zi frumoasa de vara, usor plictisitoare, in orasul de la poalele Tampei ce pare a inainta, in ritmul domol, ardelenesc, asa cum stie el mai bine, catre ce stie el mai bine sa inainteze, adica spre civilizatie.

Am zarit la un moment dat cu coada ochiului o expozitie de sculpuri in lemn, intinse pe o masa. M-am apropiat, atras ca de un magnet. Nu imi dadeam seama atunci, dar nu mai simtisem asa ceva pentru o opera de arta romaneasca de pe vremea cand il citisem pe Eliade care, intr-un mod asemanator, te transfera intr-o lume magica, pe negandite, ca printr-o poarta magica a timpului, prin care ai patruns intamplator.

Figurile expuse pe masa ma intrigau si ma provocau intr-un mod aproape oniric. Omul care comercializa aceste figuri a inceput sa spuna cate o poveste despre fiecare dintre ele, dar parca trecea pe langa mine, cu toate ca imi dadeam seama ca incearca sa ma ajute sa ii inteleg lucrarile. Dar eu le intelegeam... in felul meu.

Am aflat ca sunt sculpturi in lemn, mai exact in radacina de pin si reprezinta o forma de arta de inspiratie totemica. Totemul este un obiect de cult in anumite zone ale planetei, cum ar fi Africa, Australia aborigena sau la indigenii americani. Mi-a mai povestit ca in fiecare dintre sculpturi apare intr-un mod sau altul, cifra sapte si ca arta sa reuneste, in mod simbolic, regnul mineral (postamentul de marmura al sculpturii), regnul vegetal (radacina de pin) si cel animal (chipul uman stilizat).

Partea cea mai interesanta a povestii sale era aceasta: totemurile sale nu au legatura cu niciuna dintre mitologiile de pe Terra. Balogh Laszlo creaza totemuri pentru omul modern, ca niste forte protectoare ale acestuia. Le citesc fascinat denumirile: Zeul Vointei, Zeul Norocului, Zeul Misterelor si, ei bine Zeul Viselor, care se afla in acest moment in camera mea si ii da un farmec bizar, asa cum imi place mie...

Mi-ar fi placut sa le iau acasa pe toate dar ma gandesc uneori ca, intr-adevar, "mai mult e mai putin". Totusi, nu am renuntat la aceasta idee cu totul. Inca ma mai gandesc ca intr-o zi sa achizitionez macar Zeul Vointei si Zeul Misterelor - zeitatile carora, s-ar putea spune ca le-am inchinat viata mea.

Sa va mai spun despre acest om, care este maghiarul meu preferat, ca, la baza, este militar de cariera si ca reuseste sa traiasca din arta speciala careia ii da nastere, lucru pe care nu foarte multi artisti il mai reusesc in ziua de azi. Iar asta, in ciuda faptului ca a refuzat sistematic sa se promoveze pe internet.

Lui Balogh Laszlo, nu pot decat sa ii multumesc ca exista si pentru ca are o oferta atat de interesanta pentru cei care ne viziteaza orasul! Eu personal ma simt foarte "in contact" cu creatia acestui om, care parca ma transpune intr-o lume fantastica, atinsa de un fior magic, sacru, neobisnuit.








Iar pentru cei care doresc sa comande lucrari ale maestrului, va pun la dispozitie telefonul sau: 0744 290 980









Imaginile de pe aceasta pagina imi apartin si se afla sub licenta CC-BY-SA 2.0
Continue reading

joi, 3 decembrie 2015

Imi place sa cred ca oamenii bogati nu au nimic in comun cu psihopatii sau cu narcisistii. Totusi, numeroase voci, tot mai insistente, par a le gasi tot felul de asemanari.




Ce au in comun oamenii bogati cu psihopatii? Aparent nimic. Teoretic, a avea mai multi bani nu vine cu un anumit portret psihologic prestabilit, iar banii nu reprezinta un indiciu al educatiei primite sau al valorilor in care crezi cu adevarat. Cu toate acestea, un numar in crestere de studii comparative lasa de inteles ca, totusi, a fi mai bogat are o influenta asupra comportamentului.

Bunaoara s-a ajuns la o lista de trasaturi pe care oamenii bogati le au in comun cu... psihopatii. Cateva mii de dolari in plus sau in minus ne ofera oare o noua perspectiva asupra lucrurilor? S-ar parea ca da. Desigur, sunt tulburatoare astfel de informatii, caci stim cu totii cine ajunge sa ne conduca si cat de putin ne ia sa ne indragostim si sa ne casatorim cu persoanele care fac dovada potentei lor financiare. S-ar parea insa ca o educatie adecvata, care promoveaza cooperarea, empatia si bunul simt in mod constant este in masura sa ne redea speranta in ce ii priveste pe cei bogati.

Priviti ce are de spus psihologul social(ist) Paul Piff: 



Un la fel de tulburator articol pe care l-am intalnit pe situl G.B.R. identifica acelasi set de trasaturi pe care l-am fi observat si singuri din sirul de experimente prezentat in speech-ul de mai sus de Paul Piff.

  • Lipsa de empatie - se observa la bogati in tendinta de a forma asocieri, parteneriate sociale sau prietenii pe criteriul vizibilitatii si al statulului social si mai putin pe acela al solidaritatii si suportului oferit sau primit.
  • Egocentrismul - desi ar avea sens sa ne gandim la faptul ca bogatii, dispunand de mijloacele necesare existentei ar fi inclinati sa ofere pentru a sprijini, studiile arata insa ca cei saraci sunt mai inclinati sa faca acest lucru.
  • Farmecul aparent - anumite cercetari arata ca persoanele cele mai puternice din cadrul unei companii dispun de capacitatea de a influenta, de a manipula si de a castiga anumite avantaje si pozitii prin farmecul de care dau dovada, aceasta trasatura fiindu-le caracteristica si psihopatilor care reusesc cu usurinta sa castige increderea pentru perioade scurte de timp.
  • Lipsa de remuscari - mai curand decat a-si asuma responsabilitatea si a recunoaste ca a gresit, un psihopat arunca vina pe ceilalti, ceea ce ii ofera o scuza potrivita pentru a se comporta crud si agresiv in momentele cheie. Acest mecanism, observat si la oamenii bogati este denumit in Psihologie cu termenul de "rationalizare".
  • Aroganta - este o trasatura care se bazeaza pe ceea ce experti au denumit "iluzia capabilitatii" sau "iluzia competentei". Adesea in spatele succesului si al arogantei nu se afla calitati reale si competenta ci mai curand norocul. Desigur, pentru a avea noroc trebuie sa risti, iar aceasta s-ar putea sa fie singura competenta din spatele succesului persoanelor arogante.
  • Comportament non-etic - in numeroase situatii, persoanele bogate isi dovedesc lipsa de etica prin minciuna, inselatorie, nesocotirea regulilor de circulatie sau deciziile luate fara a consulta pe ceilalti, fie acestia parteneri romantici, angajati sau colaboratori. Avantajul imediat pare sa fie singura regula de care tin cont.
  • Inclinatia spre plictiseala - pentru ca vorbeam mai sus de lipsa de competente, din aceasta decurge si lipsa de preocupari care lasa in viata psihopatului un vid urias ce trebuie umplut cu senzatii tari - distractie, jocuri crude, sex la voia intamplarii si valorificarea oportunitatilor de a batjocori pe cei mai slabi. Le recomand acestor oameni sa descopere starea de flux.

Stiu ca este un subiect incomod care s-ar putea sa deranjeze anumite persoane. Vreau sa precizez de asemenea ca nu fac parte dintre cei care cred in generalizari. Am vorbit despre aceste studii doar pentru ca m-au intrigat si mi-au ridicat semne de intrebare. Poate ca va vor da si voua de gandit, cel putin atunci cand descalificati potentiali parteneri romantici sau potentiali prieteni pe criteriul posesiunilor materiale.









(1) Imaginea Corruption Kills, de Jake Stimpson, via Flikr, sub licenta CC BY 2.0

(2) Go Banking Rates (acc. Dec 3, 2015), What Rich People and Psychopats Have in Common, website: Go Banking Rates .com

(3) Psihopedia (acc. Dec. 3, 2015), Starea de Flux, website: Psihopedia 
Continue reading

marți, 1 decembrie 2015

Ah, autostrazile occidentale, lungi, frumos asfaltate si bine intretinute ... Ceea ce suna ca un scenariu de vis, poate deveni, cum spune cantecul, o "Autostrada catre Iad", fatala, in numeroase cazuri. 




Vine sezonul vacantelor de iarna si odata cu el, planurile de vacanta, reveriile si emotiile cele mai placute. Este un timp magic al anului, sau cel putin asa ne imaginam ca ar trebui sa fie. Totusi, ma simt dator sa atrag atentia asupra hipnozei de autostrada, un fenomen despre care soferii probabil ca au auzit deja.

Mecanismul care declanseaza hipnoza de autostrada este asemanator celui care declanseaza hipnoza clasica. Anumiti stimuli care se succed intr-un ritm constant si induc o stare de relaxare din ce in ce mai profunda, caracteristica hipnozei.



Creierul uman poate functiona in patru stari, destul de bine cunoscute si explorate de cercetatori.

  • Beta - un nivel al undelor cerebrale caracteristice creierului aflat in stare de veghe si implicat in rezolvarea unor anumite sarcini. 
  • Alfa - undele electrice ale creierului se afla la un nivel inferior undelor beta si sunt caracteristice creierului aflat in stare de veghe dar inactiv, neimplicat in sarcini. Aceasta stare este utilizata in hipnoza terapeutica
  • Teta - creierul se afla in stare de somn superficial, bogat in vise. Undele teta sunt asociate starii R.E.M. (rapid eye movement) care are o relatie privilegiata cu visurile
  • Delta - undele cerebrale ale creierului sunt la nivelul cel mai scazut posibil si caracterizeaza somnul profund, odihnitor, ce se succeda cu perioadele de somn R.E.M.

Asadar, parcurgerea unei autostrazi occidentale, bine asfaltate poate sa creeze conditiile pentru aparitia hipnozei de autostrada, intrucat solicita mai putin creierul si induce o stare de relaxare ce poate sa devina din ce in ce mai profunda. Din pacate, aceasta stare face aproape imposibila reactia prompta in caz ca pe autostrada apar elemente neprevazute cum ar fi animalele sau pietoni, viraje, etc

Din fericire, autostrazile romanesti sunt "mai putin monotone", lucru care impiedica instalarea starii de relaxare caracteristice transei hipnotice. De asemenea, drumurile proaste ne forteaza sa pastram si viteza de rulare la cote limitate. Iata cateva beneficii neasteptate si ne putem intreba cine mai stie cate vieti au salvat drumurile din Romania?

Dupa cum ati vazut in videoclipul de mai sus, daca "aveti nenorocul" sa va aflati pe o auto-strada din Uniunea Europeana, incercati sa nu conduceti mai mult de 8 ore pe zi si faceti pauze la fiecare 2-3 ore pentru dezmortirea membrelor, iar in timpul condusului, incercati sa va mentineti ochii intr-o stare de alerta, urmarind diferite obiecte din jur sau prin oglida retrovizoare, citind indicatoarele, etc.








(1) Imaginea Highway Winter , de Linelle Photography, via Flikr, sub licenta CC BY-NC-ND 2.0

(2) Goldberg, B., (2002), Tehnici de Autohipnoza, editura Teora, Bucuresti

(3) Times of India, (acc. Dec 01, 2015), Hypnosis Turns Dream Drive into Highway Hell, website: The Times of India .com
Continue reading