Blestemul Resurselor

Exista un Blestem al Castigatorului dar si un Blestem al Resurselor. Atunci cand dispui de resurse nelimitate nu doar ca nu stii ce sa mai faci cu acestea dar, cel mai probabil, ele vor bloca dezvoltarea personalitatii tale - cel mai urat efect pervers al resurselor.

☆ ☆ ☆

Cand esti tanar nu prea intelegi de ce resursele aflate la discretia ta iti blocheaza dezvoltarea mai curand decat sa te ajute in vreun fel. Nu crezi nici in zicerea potrivit careia vremurile grele genereaza personalitati puternice si personalitatile puternice genereaza vremuri bune in timp ce vremurile bune genereaza personalitati slabe si personalitatile slabe genereaza vremuri grele. Dar cei trecuti prin viata stiu ca lucrurile primite pe gratis pot avea un efect negativ asupra personalitatii umane si ai nevoie de foarte mult caracter pentru a rezista unei astfel de tendinte atunci cand, din pacate sau din fericire ai ajuns sa te bucuri de prosperitate. 

Intr-un articol anterior, numit Psihologia Norocului, afirmam faptul ca una dintre cele mai urate consecinte ale credintei in noroc este subdezvoltarea personalitatii. Crezi in faptul ca prosperitatea ta nu se datoreaza eforturilor personale si asta nu te motiveaza sa iti cresti eforturile de a-ti dezvolta personalitatea, dimpotriva te determina sa iti incerci norocul sau sa astepti pasiv ca acesta sa se manifeste. Este valabil pentru cei putin norocosi, care asteapta sa prospere prin locurile unde se presupune ca apare norocul din cand in cand (la pacanele, baruri, etc), dar si pentru cei care au avut noroc si se asteapta sa ramana norocosi, indiferent de atitudinea imbratisata si de gradul de dezvoltare al personalitatii lor. 

Intr-un alt articol, numit Blestemul Castigatorului, vorbeam despre mitul urban potrivit caruia un castigator la loto este blestemat sa piarda rapid toti banii castigati, si sa ajunga intr-o situatie mai dificila decat cea premergatoare castigului. Fireste, pe langa toate situatiile care confirma existenta unui astfel de blestem, exista si exceptii. Asa cum aratam in acel articol, castigatorii la loto care reusesc sa invinga mitul despre blestemul castigatorului dispun de un profil de personalitate special, care se afla intr-un contrast taios cu profilul de personalitate al celor care ajung sa confirme prin exemplul propriu ca exista un blestem al castigatorului. 

Cei care confirma mitul despre blestemul castigatorului isi pierd capul in urma castigului, isi abandoneaza jobul, eventual injurandu-l pe patron si facand o mare scena la plecare, iar apoi renunta la orice job ori preocupare profesionala. Ei considera ca viata exista pentru a te simti bine impreuna cu prietenii si familia, iar asta se obtine prin intermediul cheltuirii unor sume mari de bani, pe resedinte si obiecte de lux, dar si pentru petreceri si droguri. Cei care infirma existenta unui astfel de mit isi pastreaza jobul, pe care il iubesc, nici nu isi schimba obligatoriu masina, dar isi fac un plan de inmultire a acestor bani, alegand sa traiasca mai curand in viitor. 

In articolul Teroristi cu Centura Neagra, vorbeam despre felul cum, pentru cei norocosi prin nastere, copii care au venit pe lume la momentul potrivit si in locul potrivit, cum ar fi o familie care locuieste in Beverly Hills, formata din parinti care castiga foarte multi bani, exista riscul ca personalitatea lor sa fie complet compromisa de acest asa-zis noroc - ei se obisnuiesc sa primeasca si nu vor intelege niciodata functionarea societatii pe baza de tranzactii: pentru a primi, trebuie sa oferi ceva in schimb, iar pentru a oferi ceva trebuie sa iti dezvolti personalitatea, sa acumulezi educatie si experienta. 

Cum circumstantele exceptionale nu ii incurajeaza pe acesti copii de bani gata sa isi dezvolte personalitatea, ei devin niste teroristi cu acte in regula - fiindca personalitatea umana functioneaza pe principiul minimului efort, este mai usor sa ii terorizezi pe ceilalti ca sa-ti ofere ceea ce doresti decat sa-ti dezvolti personalitatea si sa devii capabil sa obtii prin propriile tale forte. Iar atata vreme cat acest terorism este unul de succes iar ceilalti iti vor oferi ceea ce poftesti, doar pentru ca tu faci precum toate visele, nu exista nici motivatie pentru schimbare. Cred ca unii le-ar reprosa unor astfel de parinti ca nu ii fac pe plac copilului rasfatat si din aceasta cauza copilul este nevoit sa sparga geamurile si sa gaureasca peretii: niste parinti care nu iubesc pacea, presupun.

Nu in ultimul rand, din seria articolelor Psihopedia despre noroc face parte si Norocul Ghinion, in care vorbeam despre felul cum personalitatea a facut diferenta atat in situatiile in care unii au fost extrem de norocosi cat si in situatiile in care altii au fost extrem de ghinionisti, transformand norocul in ghinion si vice-versa. Asa spre exemplu blondul simpatic din Singur Acasa 1 si 2, cativa ani mai tarziu era un junkie (tr: dependent de droguri), desi ai fi spus ca norocul sau ii va marca toata viata, in timp ce un baiat fara maini si fara picioare din Australia a devenit speaker motivational, cunoscut in aproape toata lumea prin afirmatia sa I Love My Life! (tr: Imi iubesc viata!)

Blestemul Resurselor, cunoscut si sub numele de Paradoxul Bogatiei este un concept provenit din economie si geopolitica care, in ciuda aparentelor, are mare legatura cu tot ceea ce am discutat pana acum. Asa cum exista oameni norocosi in anumite momente ale vietii lor, care au castigat la loto sau au avut parte de anumite realizari fara sa plateasca cu o mana si-un picior si asa cum unii s-au nascut in familii bogate care le ofera tot ce le pofteste inima, tot la fel exista si tari care au primit de la Mama-Natura o cantitate enorma de resurse naturale care insa, pe termen lung, nu reusesc sa faca diferenta in standardele de viata ale locuitorilor, din cauza... blestemului resurselor. Ce este acesta?

Blestemul Resurselor, sau Paradoxul Bogatiei este un fenomen observat in tarile care dispun de o abundenta de resurse naturale (cum ar fi combustibili fosili sau anumite minerale) care au o crestere economica mai mica, mai putina democratie sau inregisreaza o dezvoltare economica redusa in comparatie cu tarile care dispun de mai putine resurse naturale. Exista multe teorii si o dezbatere ampla cu privire la motivele pentru care se intampla acest lucru si la exceptii. Majoritatea expertilor considera ca blestemul resurselor nu este universal sau inevitabil dar el afecteaza anumite tari sau anumite regiuni in anumite conditii. 

A dispune de resurse naturale bogate este, la nivel statal, o forma evidenta de noroc. Dar asa cum personalitatea umana face diferenta in situatia unor oameni obisnuiti care au noroc prin nastere sau obtin anumite lucruri cu destul de multa usurinta, tot la fel, politicile de stat si regimurile politice isi vor spune cuvantul in ce priveste gestionarea resurselor naturale de care dispun astfel de tari si prosperitatea reala de care ajung sa se bucure locuitorii tarilor respective. Iar acum imi vine in minte articolul in care v-am vorbit despre topul fericitilor din 2024, unde tarile din vestul Europei detin suprematia mondiala, nu obligatoriu datorita resurselor naturale, in timp ce Rusia, care este cunsocuta pentru resursele sale naturale aproape nelimitate, se afla abia pe locul 72.

Este oare de vina aici si acest Blestem al Resurselor? O teorie explicativa in aceasta privinta spune ca in tarile care dispun de resurse naturale bogate sistemul politic are tendinta sa devina autocratic fiindca conducerea statului este preocupata mai curand sa cumpere loialitatea supusilor din structurile critice de securitate (politie, servicii secrete, etc) prin intermediul veniturilor obtinute prin vanzarea resurselor naturale, in scopul de a-si mentine puterea pe o durata nelimitata. Autocratul este mult mai putin preocupat de prosperitatea tuturor cetatenilor si cu atat mai putin de dezvoltarea economica a tarii, ori de sistemul de sanatate sau educatie. 

Dintre simptomele statale ale acestui blestem se mentioneaza: 

• TIRANIE ~ acapararea puterii statale de catre un grup restrans de persoane si limitarea drepturilor cetatenilor, depolitizare si asuprirea populatiei.

• CORUPTIE ~ promovarea pe criterii de nepotism, pile si relatii, lipsa raspunderii personale in cazul elitelor si un sistem judiciar pervertit

• CRESTERE ECONOMICA MICA ~ ca urmare a lipsei diversificarii surselor de profit si neasigurarii unui climat economic sanatos, bazat pe concurenta si competitivitate

• CONFLICTE MILITARE ~ fiindca precuparile autocratului se rezuma la resurse minerale si acapararea acestora, conflictele militare sunt inevitabile.

• DISTRIBUTIE INECHITABILA ~ intr-o autocratie exista o patura privilegiata care asigura mentinerea sistemului prin propaganda si forta propri-zisa: autocratia versus restul.

• LIPSA DIVERSIFICARII ~ exista numeroase mijloace pentru a dezvolta o economie dar autocratul nu este preocupat decat de puterea militara pentru securizarea si sporirea resurselor si, desigur de mentinerea puterii personale, investind in aparatul de represiune si propaganda.

O sa-mi spuneti ca economia Rusiei este in expansiune fiindca produce tancuri care vor fi distruse in Ucraina in 3-4 luni sau rachete care vor fi sacrificate pentru a darama niste obiective strategice, cum ar fi spitale, scoli, biserici sau universitati, tot in Ucraina. Dar economistii afirma despre aceasta crestere economica ca este total iluzorie si nesustenabila, o investitie care nu produce absolut nimic. In ideea celor discutate mai sus, probabil ca investitia militara poate asigura tot niste resurse naturale, care ulterior vor fi investite, cel mai probabil intr-un alt razboi. Fiindca si terorismul este o politica de stat, nu-i asa? 

(1) Imaginea Stock of US Dollar Bills, de Tima Miroshnichenko, via Pexels

(2) Wikipedia, (acc. 22.04.2024), Resource Curse, website: Wikipedia.org

Continue reading

noroc

Industria Agatatului

Industria agatatului sau managementul aparentelor in scopul nobil de a gasi o femeie pe care o poti folosi pentru nevoile tale sexuale. Ce este rau in asta? Dar bun? Si de ce femeile nu ii suporta pe acesti artisti ai agatatului?

☆ ☆ ☆

Industria agatatului exista fiindca in societatea de consum traim cu iluzia ca orice poate fi rezolvat atunci cand dispui de niste bani. Chiar si aptitudinele sau cunostintele necesare pentru a face rost de o partenera. Si fiindca exista cerere pentru asa ceva, exista bine-nteles si oferta! Cum cererea este una disperata, aceasta oferta a devenit atat de sofisticata, diversa si interesanta in felul ei, incat s-a ridicat la statutul de industrie. Industria agatatului este locul unde barbati nu lipsiti de carisma atrag alti barbati pentru a-i invata sa atraga femei in viata lor. Mult mai rar gasesti femei care ii invata pe barbati acelasi lucruri, desi, daca te gandesti, ar avea mai mult sens. 

In acest fel, artistii agatatului - am sa folosesc aceasta traducere a termenului de pick-up artist - devin nu doar niste profesori carora le sponsorizezi o viata confortabila ci si niste idoli care ti-au redat increderea in viata, mai ales ca exista putine lucruri care sa le dea incredere barbatilor tineri si lipsiti de experienta ce au nevoi sexuale disperate sau chiar scapate de sub control. Pentru astfel de barbati, artistul agatatului este numai-bun de pus intr-o rama. El ii invata ce inseamna sa fii barbat si ce anume asteapta femeile din partea lor. Sau cel putin le ofera iluzia ca stiu ce asteapta femeile din partea lor. 

Dar oare ce cred femeile despre artistul agatatului? Ei bine, femeile curioase si care au avut de-a face cu un artist al agatatului au ajuns repede la concluzia ca nu prea il suporta. De ce oare? Pentru ele arta agatatului nu este decat o inselatorie care te invata sa realizezi o alta inselatorie. Pentru ele nu este doar o simpla dubla-inselatorie, este si foarte periculoasa. Pentru ca isi dau seama ca in felul acesta ele risca sa se incurce cu barbati iresponsabili pe care nu se pot baza pe termen lung dar care stiu foarte multe lucruri despre reactiile lor emotionale si felul cum pot obtine un raspuns favorabil din partea lor.

Cu alte cuvinte, pentru cele mai multe femei, un artist al agatatului nu este altceva decat un producator de keygen (generator de parole) care iti rezolva problema atunci cand nu vrei sa dai banii pe un program PC si preferi sa il folosesti ilegal. Femeile informate si cu minim 2 neuroni functionali simt pentru pick-up artist cam acelasi lucru pe care il simte compania producatoare a programului ori aplicatiei respective fata de cei care produc generatoare de parole in scopul de a inlesni folosirea ilegala a muncii lor. Iar artistul agatatului chiar este un tehnician din-acesta care stie cum poate sa fenteze sistemul realizand daune incalculabile, nu obligatoriu de ordin material ci mai curand la nivel emotional. 

Am studiat mai atent un artist al agatatului care inseamna ceva pentru aceasta industrie. Este vorba despre un tip cunoscut sub porecla de Mystery, cel care a scris cartea Metoda Misterului. Numele lui real este Erik Von Markovik (52) fiind de origine canadiana. Poate ca unii dintre voi l-au vazut in showul VH1 numit The Pick-up Artist. In videoclipul de mai jos, Mystery apare in acest show vorbind despre unul dintre conceptele centrale ale sistemului sau: preselectia sau cum sa folosesti femeile pentru a obtine femeile pe care vrei cu adevarat sa le folosesti. 

Iata catevca dintre conceptele si principiile acestei metode a misterului:

• PRESELECTIA ~ Stiinta de a folosi femeile.

Preselectia presupune a folosi niste femei pentru a ajunge la femeile pe care vrei sa le folosesti cu adevarat. Poate ati mai auzit despre acest concept la dr. Cristian Adrei: barbatii care vor sa aiba succes la femei ar trebui sa fie deja testati de alte femei, ei nu pot aparea singuri fiindca femeile nu dispun de capacitate prorpie de analiza si au nevoie de celelalte femei pentru a discerne daca un barbat are sau nu potential. Sigur, asta suna ca o insulta la adresa femeilor dar acest principiu al preselectiei este o insulta in sine. 

• ATRACTIA ~ Nu seductia. 

Metoda lui Mystery implica capacitatea de a proiecta anumite trasaturi de personalitate pe care poti sa le detii sau nu dar pe care femeile doresc sa le vada in tine. Aceste trasaturi au directa legatura cu doua lucruri: potentialul de a asigura supravietuirea si potentialul de reproducere - survival and replication sau S'N'R Value. Cand proiectezi aceste calitati vei demonstra valoare superioara - DHV sau display of higher value - Printre ele se afla: a fi lider - a conduce alti barbati, a fi protectorul celor dragi, a fi imposibil de tulburat, a fi respectat si cautat, a spune povesti si glume, chiar a trata cu indiferenta femeile, a le necaji - fiindca doar o persoana cu valoare ridicata si-ar putea permite asa ceva! 

• IMPAUNAREA ~ A te da in stamba.

Peacocking (sau impaunare) nu este un concept nou si este des intalnit la barbatii care doresc sa iasa in evidenta, sa devina memorabili si sa para interesanti, in special pentru a atrage femei. Asa cum ati vazut la masculul paun care are un anumit mod de a-si etala penele pentru a crea impresia de forta, maretie si frumusete, impaunarea unui barbat presupune afisarea explicita a trasaturilor asociate potentialului de supravietuire si reproducere. Impaunarea este una legata de vestimentatie - care poate fi excentrica, de rock star, sau iesita din comun intr-un fel sau altul - dar cred ca si o musculatura dezvoltata este tot un fel de impaunare. De asemenea, a vorbi cu multa incredere despre lucruri interesante, ar putea fi o forma de impaunare. 

Am sa ma opresc aici cu acesti termeni fiindca toti ceilalti sunt variatiuni pe aceleasi teme. Cei care vehiculeaza aceste concepte pretind ca s-a demonstrat in teren ca ele functioneaza dar nu dispun si de studii stiintifice care sa le valideze propriu-zis. Asta, desigur, nu este o problema pentru barbatii lipsiti de experienta si fara succes in dragoste a caror disperare a atins proportii dramatice - ce nu face omu' pentru a trece puntea, nu-i asa? Din perspectiva psihologica consider ca aceste recomandari au destul de mult sens fiindca ele vor trezi aproape sigur o reactie pozitiva in randul femeilor. A garanta supravietuirea, poate mai mult decat reproducerea, este o nevoie umana de baza iar femeile isi doresc sa poate garanta supravietuirea puilor si un barbat care iese in evidenta chiar promite asa ceva. 

Scopul pentru care sunt folosite aceste semnale sau parole ce trezesc interesul femeilor este o poveste diferita. Cred ca acest instrument pe care ti-l pune la dispozitie arta agatatului este bun sau rau numai in functie de scopul final - ca orice instrument, in fond. Daca esti un barbat de incredere care isi doreste sa intemeieze o familie, putina impaunare nu strica. Cum altfel vei reusi sa trezesti interesul daca nu doresti sa te expui si eviti permanent sa iesi in evidenta? In legatura cu preselectia, ca principiu al atractiei, am unele rezerve fiindca implica a folosi femei nevinovate care nu-si doresc decat sa aiba o relatie cu tine dar care reprezinta pentru tine niste pioni pe o tabla de sah. Imi pare ca preselectia vorbeste despre o grava lipsa de bun simt si de omenie.

Erik Von Markovik spune ca metoda misterului nu presupune manipulare ci influenta. Cred ca influenta este un eufemism pentru manipulare. Mai mult decat atat, observ in metoda lui o punere in aplicare a principiilor manipularii despre care am mai vorbit in Psihopedia si in trecut: preselectia nu este altceva decat o reinterpretare a principiului dovezii sociale iar impaunarea este, tot la fel un mod de a pune in practica principiul autoritatii. Nu in ultimul rand, am observat in anumite elemente ale acestei metode si utilizarea principiului raritatii: a demonstra ca esti original, cautat, arogant si oarecum indisponibil trezeste sentimentul ca esti valoros. Lecturati si articolul Principiile Manipularii pentru a intelege mai bine legatura intre arta agatatului si manipulare.

Ca un detaliu interesant, am ascultat si un podcast recent cu Erik Von Markovik  a.k.a. Mystery Method si am sesizat o schimbare de ton. Spre exemplu, am fost surprins sa aud ca a descoperit termenul de intimitate emotionala cu o femeie, semn ca anii trecuti, experienta acumulata, copilul pe care trebuie sa il creasca acum si poate feedbackul primit din partea femeilor, au reusit sa schimbe ceva si sa determine o modificare de viziune la acest tip care isi castiga existenta invatandu-i pe barbatii lipsiti de experienta ceva ce nu intelege prea bine nici el insusi. A gasi o partenera este adesea dificil si necesita efort si rezilienta. Da, uneori este nevoie de sfatul unor persoane mai experimentate dar un pick-up artist ar putea sa nu fie persoana potrivita sa te consilieze.

(1) Imaginea In a Lying Position, de T Leish, via Pexels

Continue reading

relatii

Romania pe Harta Fericirii

In fiecare an se face un top al celor mai fericite popoare din lume, luand in calcul elemente de baza ale satisfactiei personale: economia, sanatatea emotionala, problemele sociale, mediul sau ordinea publica. Va invit sa descoperiti cat de fericiti mai sunt romanii si care sunt cele mai fericite popoare din lume. 

☆ ☆ ☆

Nu stiu altii cum sunt dar mie imi plac statisticile. Poate ca sunteti dintre cei care asteapta cu sufletul la gura carnavalul de la Venetia, ori festivalul de film de la Cannes, ori poate chiar Eurovisionul - desi a devenit atat de transparent incat toata lumea a putut vedea ca votul pentru Eurovision este o gluma - va mai amintiti votul din 2022? Cred ca Ucraina merita mai mult decat un vot trucat la Eurovision dar entitati precum EBU (Uniunea Europeana pentru Radiodifuziune) au ruinat cauza ucraineana prin gesturi de prescolari pasionali. 

Si daca tot a iesit atat de prost la Eurovision poate ca acum va plac mai mult festivalurile spaniole cum este cel din Pamplona, unde te fugaresc niste tauri ca sa uiti de toate necazurile ori festivalul La Tomatina, unde poti sa arunci cu tomate in lume intr-un cadru securizant, mai ales ca in ziua de azi rosiile nu mai au niciun gust iar bataile cu rosii ar putea fi la fel de benefice (sau mai ceva) decat salatele de rosii in sine. Ei bine, nu va judec pentru preferintele dvs dar mie imi plac statisticile. Una dintre statisticile pe care le astept anual este World Happiness Report - topul fericitilor din aceasta lume.

Asa cum ne-am obisnuit, tara cea mai fericita din lume a ramas Finlanda, urmata de restul tarilor scandinave si Europa vestica, tarile din America de Nord si Australia la care se adauga Israelul, pentru motive numai de dansii stiute. Vestul Europei este, in esenta cel mai fericit loc de pe planeta, cam oriunde te-ai duce, iar cateva tari din Centrul si Estul Europei urmeaza la distanta nu foarte mare. Tari precum Cehia, Romania si Polonia au depasit la capitolul fericire tari precum Italia, Spania sau Grecia. Dar mai bine va postez harta fericirii, unde culoarea portocalie simbolizeaza locurile cele mai fericite iar magenta si albastru simbolizeaza cele mai nefericite locuri de pe pamant (Ex. Afganistan). 

Cu toate acestea, Romania a inregistrat o cadere in acest top, comparativ cu anul trecut. Daca anul trecut eram pe locul 24, anul acesta ne-am clasat abia pe locul 32 - putina mobilizare? Anul acesta au avansat si s-au clasat in fata noastra tari precum Taiwan, Kosovo, Arabia Saudita, Emiratele Arabe Unite si Singapore care ne-au depasit in fericire intr-un sigur an. Asa cum era de asteptat, cea mai nefericita tara din Europa este Ucraina (locul 105), dar hei, inca exista Ucraina! S-ar parea ca alipirea docila la mama Rusia (imi cer scuze pentru limbajul indecent) nu i-ar fi sporit cu mult fericirea fiindca Rusia se afla pe locul 72. Ambele tari sunt mai nefericite decat anul trecut dar Ucraina a cazut 13 locuri in timp ce Rusia a cazut doar doua locuri. 

Probabil cel mai suprinzator aspect al acestui top este acela ca tari din G7 cum ar fi Canada (locul 15), UK (20), SUA (23), Germania (24), Franta (27), Italia (41) si Japonia (51) se vad depasite sau egalate in topul fericirii de tari precum Costa Rica (12), Cehia (18), Lituania (19) si Uruguay (26). Unde s-ar putea adauga cu felicitari chiar si Romania care cocheteaza pe locurile 20-30. Dupa cum vedeti pe harta fericirii mondiale, Romania chiar pare a fi una dintre optiunile cele mai inspirate daca doresti sa fii un om (relativ) fericit. Bine, daca Romania nu te satisface, poti merge in Irlanda (17) unde progresistii te vor sufoca ca o mamica care te iubeste prea mult. 

Probabil va intrebati cum se calculeaza acest indice al fericirii realizat in fiecare an de catre compania americana de sondare a opiniei publice Gallup Inc. Ei bine, in calculul indicelui fericirii (Romania are un indice de 6.5 in timp cel al Finlandei este de 7.7 iar al Afganistanului de 1.7) se iau in calcul factori economici, psiholo-emotionali, factori ce privesc mediul, problemele sociale, politicile guvernamentale, ordinea si sanatatea publica, adapostul, munca, transportul si religia, adica toti factorii care isi spun cuvantul atunci cand evaluam nivelul de satifactie personala si calitatea vietii. 

O observatie interesanta care s-a facut cu privire la topul din 2024 este aceea ca exista discrepante destul de mari pe categorii de varsta: in anumite tari tinerii sub 30 de ani sunt cea mai fericita categorie de varsta in timp ce in alte tari varstnicii sunt liderii din topul fericirii. Asa s-au explicat spre exemplu pozitiile oarecum modeste in topul fericirii ale unor tari unde populatia ar trebui sa fie mult mai fericita judecand dupa puterea economica sau avantajele de care beneficiaza in raport cu restul. Aici putem da drept exemplu Germania (24), Franta (27), UK (20) sau SUA (23), aflate abia in top 30. Explicatia este ca tinerii sunt mai curand nefericiti in aceste tari, ceea ce reprezinta un fenomen in sine. 

In imaginea de mai sus, luata din acest raport anual Romania ocupa un onorabil loc 8 pe categoria de varsta de pana la 30 de ani. Tinerii romani pare ca traiesc intr-un univers paralel si reusesc sa se mobilizeze mai bine la capitolul fericire, probabil ar fi si mai fericiti daca s-ar elimina Bacul, dar asta e cu totul alta poveste. Este cel putin la fel de interesanta pozitia Romaniei in topul pentru categoria de varsta de peste 60 de ani, unde ocupam un onorabil loc 48. Daca imi este permis, tinerii din Romania traiesc in Luxemburg (ca stare de spirit), in timp ce seniorii traiesc in Argentina (tot ca stare de spirit). Daca vi se pare interesanta aceasta contradictie poate reusiti sa ii gasiti o explicatie in comentariile acestui articol. (BTW: Stiati ca se poate comenta la articolele Psihopedia?) 

Exista astfel de constraste si in cazul altor tari. Spre exemplu in SUA, categoria de persoane varstnice (peste 60 de ani) ocupa locul 10 in timp ce tinerii de sub 30 de ani ocupa doar locul 62 in lume!! De asemenea, tinerii canadieni ocupa locul 58 in timp ce varstnicii din Canada ocupa locul 8 in lume!! Contrastul este izbitor nu-i asa? Putem adauga pe lista si Germania sau Franta unde tinerii sub 30 de ani ocupa locurile 47, respectiv 48, in timp ce varstnicii peste 60 de ani ocupa locul 21, respectiv 25. S-au incercat diverse explicatii ale acestui fenomen interesant. 

In ce priveste tarile occidentale puternic dezvoltate economic explicatia favorita a fost aceea ca tinerii din ziua de azi se vad nevoiti sa isi diminueze asteptarile cu privire la succes din moment ce comparatiile cu parintii lor ii aseaza intr-o lumina mai putin favorabila - cu alte cuvinte, generatia parintilor s-a bucurat de mai mult succes economic decat ei iar asta se traduce la nivel emotional in frustrare. Dar mi-e teama ca aceasta este o explicatie superficiala. Tineretea este o varsta dificila care solicita eforturi sustinute, disciplina si toata increderea necesara intemeierii sau continuarii unor proiecte ce tin de viata personala sau de profesie si activitati sociale. 

Cred ca din moment ce nu exista date suficiente iar acest top al fericirii mondiale se face doar incepand din 2012 ar fi un demers pur filosofic (deci nu stiintific) sa ne aventuram in astfel de presupuneri. Asa cum spuneam, tineretea este o varsta dificila, a cautarilor si incertitudinilor, in ciuda faptului ca occidentul pare sa fi evoluat catre mai multa incluziune si o lume in care se cultiva respectul si acceptarea diversitatii. Faptul ca tinerii sunt mai nefericiti decat cei in varsta nu ma surprinde: fericirea este afectata de nivelul veniturilor dar si de capacitatea de a da sens vietii si evenimentelor, pe care nu o dezvoltam decat mult mai tarziu, odata cu trecerea anilor. 

De aceea sunt surprins sa constat ca tinerii din Romania, in contrast cu occidentalii, sunt mult mai fericiti decat seniorii din viata lor. Poate ca seniorii din Romania se simt lasati de izbeliste iar lectiile despre fericire pe care se presupune ca le-au invatat odata cu trecerea timpului nu reusesc sa schimbe prea mult. De asemenea, poate ca tinerii din Romania isi supra-estimeaza posibilitatile, sunt exagerat de optimisti si se multumesc sa se bucure de satisfactiile pe care le ofera varsta lor. Nu in ultimul rand, tinerilor le ramane mereu plecatul din tara care reprezinta pentru ei un fel de glont de argint, adica o solutie simpla a tuturor problemelor. Dar asta nu ii bucura pe seniori...

(1) Imaginea A Location on the Map, de Element5 Digital, via Pexels

(2) Visual Capitalist, (acc. 26.03.2024), Map of global happiness, website: VisualCapitalist.com

(3) Wikipedia, (acc. 26.03.2024), World Happiness Report, website: Wikipedia.org

(4) Amazonaws, (acc. 26.03.2024), Happiness Repoert 2024, website: Amazonaws.com

Continue reading

psihologia varstelor

In Rusia e Gaslight

Gaslight-ul observat in relatii de tip conjugal sau parental poate fi folosit in mod la fel de abuziv si cu acelasi succes, la nivel statal, pentru a manipula un popor intreg, Rusia lui Putin reprezinta un exemplu concret. 

☆ ☆ ☆

Gaslight este un termen despre care se vorbeste mult in ultimii ani, in special in carti si forumuri de pop psychology si cred ca ne-am familiarizat si noi romanii cu el, sau cel putin hipsteritele care, potrivit cliseului, prefera pisicile, calatoriile si psihologia. Acest termen-concept ce pur si simplu nu poate fi tradus in romana, are drept sursa de inspiratie doua filme apartinand curentului film noir care era in voga in anii 40 si 50. Numite la fel, Gaslight, aceste filme aveau cam acelasi subiect: incercarea unui barbat de a-si destabiliza psihic partenera pentru a putea sa-si desfasoare activitatile cu caracter infractional. 

Fiindca putine filme ajung sa defineasca anumite concepte de pop psychology am luat decizia sa caut Gaslight si sa inteleg ce face acest film atat de special. Le-am gasit usor, varianta englezeasca (cea din 1940) fiind chiar incarcata pe YouTube si o puteti urmari pe aceasta pagina, daca aveti rabdare. Versiunea americana numita si The Murder in Thornton Square (1944) este cel putin la fel de buna. Si da, pot spune ca a meritat sa urmaresc aceste filme fiindca m-au ajutat sa inteleg care-i treaba cu gaslight-ul asta si cu ce se mananca tot acest gaz. 

Gaslight - reprezinta un tip de manipulare psihologica a unei persoane, care se desfasoara pe o perioada mai lunga de timp si are drept rezultat punerea la indoia la de catre victima a propriilor ganduri, perceptii ale realitatii sau amintiri, provocand pierderea increderii in sine, nesiguranta si dependenta fata de faptuitor. Sursa: Dictionarul Merriam-Webster

Asadar plotul este identic: un barbat, despre care aflam ulterior ca este infractor de cariera se casatoreste in scopul de a obtine accesul la resedinta partenerei sale unde s-ar putea afla niste pietre pretioase de o valoare foarte mare. El nu isi doreste obligatoriu sa o chinuie pe partenera sa insa din nevoia de a cotrobai prin toate cotloanele casei in cautarea acelor pietre pretioase, face in asa fel incat sa ii induca partenerei sale impresia ca memoria, perceptia si chiar sanatatea ei psihica ii joaca feste. In acest fel, el poate sa umble prin pod, de exemplu iar partenerea sa va considera ca are halucinatii auditive - deci aude pasi! 

Gaslight (in traducere: lumina de lampa cu gaz) ar putea fi o metafora a sanatatii psihice care tinde sa o paraseasca pe femeie dupa ce este supusa acestui stres: asa-zise halucinatii, obiectele pierdute sau ascunse fara vreun motiv si mai ales sugestiile partenerului ei care ii tot spune ca vede lucruri care nu sunt acolo ori isi aminteste lucruri care nu s-au intamplat. De altfel, acest individ are un arsenal intreg de tehnici, instrumente psihologice si strategii prin intermediul carora el isi atinge scopul de a-i induce partenerei sale indoieli cu privire la propriile sale simturi, perceptii sau amintiri. Vorba aceea: scopul scuza mijloacele, aceasta fiind deviza unui psihopat care se respecta. 

Iata care sunt aceste strategii:

• PERCEPTII ~ acestea ii sunt puse la indoiala: faptul ca aude pasi in pod spre exemplu, sau faptul ca flacara de lampa se micsoreaza si revine la dimensiunea initiala, aparent fara ca cineva sa umble la ea, cu alte cuvinte, halucineaza.

• AMINTIRI ~ femeii i se sugereaza faptul ca a ascuns lucruri despre care ea nu isi aminteste: tablouri, brose, etc. Servitoarele sunt puse sa jure cu mana pe biblie ca nu au facut astfel de lucruri, prin urmare vina ii revine femeii.

• FURTISAGURI ~ de asemenea, femeii i se induce ideea ca, datorita asa-zisei boli psihice de care sufera, aceasta i-ar fi luat ceasul partenerului ei si l-ar fi pus in poseta personala.

• IZOLAREA DE CEILALTI ~ femeii i se sugereaza faptul ca nu poate avea viata sociala din cauza tulburarii sale psihice. Mai mult decat atat, la un concert la care barbatul a acceptat sa o insoteasca, acesta ii insceneaza furtul ceasului personal pe care il gaseste in poseta ei - acest fapt ii produce femeii o reactie emotionala puternica si este nevoita sa paraseasca acel show desi se bucurase de el pana atunci. 

• ALTA IDENTITATE ~ barbatul face sugestii chiar si cu privire la familia partenerei sale: mama sa ar fi suferit si ea de o boala psihica grava, cu halucinatii si tulburari comportamentale, despre care femeia nu stie absolut nimic. 

Dupa cum observati, acest individ chiar avea un scop si nu se dadea in spate de la absolut nimic pentru a si-l atinge. Tehnicile folosite de el imi amintesc de ceea ce in limbaj medical se numeste nocebo, adica o serie de sugestii facute de o persoana care prezinta autoritate care au efecte negative asupra starii de sanatate a unei persoane, in contrast cu placebo, efectul psiho-medical prin intermediul caruia o sugestie pozitiva venita din partea unei persoane de incredere sau cu autoritate in domeniu are un impact pozitiv asupra evolutiei unei afectiuni. Toate astea se intampla pentru ca psihicul omului poate fi puternic sugestibil iar asta declanseaza resorturi psiho-fiziologice implacabile, pozitive (placebo) dar si negative (nocebo). 

Fiindca subiectul este totusi de permanenta actualitate, fenomenul de Gaslight, care nu a fost pana acum asociat cu abuzurile guvernamentale ce se petrec in diverse state ale lumii, m-am gandit ca exista posibilitatea sa facem acest lucru prin referire la ceea ce se intampla in Absurdistan a.k.a. Rusia - poftim ca am invatat si eu sa fac lampa de gaz din-asta! Este oare adevarat ca in Rusia se face gaslight? Tot observand evenimentele si procesele care se deruleaza in aceasta tara, am descoperit ca, da, am putea identifica cateva elemente asociabile cu gaslight-ul. 

Am observat de exemplu tendinta regimului de la Moscova de a eticheta drept extremism orice nu se potriveste cu narativul oficial, chiar si daca, obiectiv vorbind, tine de drepturile fundamentale ale unui om: dreptul de a protesta, de a se exprima liber, etc. Iar daca nu este extremism atunci trebuie sa fie actiunea destabilizatoare a unui agent strain - tu esti baiatul rau, nu statul - secta. Orice persoana care simte nevoia sa condamne razboiul din Ucraina trebuie sa se auto-declare ca fiind agent strain. De asemenea regimul are grija sa indeparteze orice simbol care contravine ordinii de stat, cum ar fi florile aduse in oras la acele memoriale improvizate cu ocazia decesului dizidentului Alexei Navalny. 

Dimineata, cand vor iesi oamenii cu treburi in oras, acestia nu trebuie sa vada sau sa stie ca au existat persoane care au simtit nevoia sa faca un astfel de gest. Sigur, puteti spune ca florile reprezinta mizerie pe strazi, doar ca ele nu au fost adunate de firmele de curatenie. Iar acesta este un mod de a le spune oamenilor ce simt in legatura cu decesul lui Navalny: absolut nimic. Nu in ultimul rand, cand oamenii din Rusia au facut acel protest prin care au iesit la sectia de votare la ora 12.00, reprezentantii regimului au interpretat asta pentru ca nimeni nu aiba dubii: era un protest impotriva celor care au varsat cerneala in urnele de vot! Cinismul este literalmente fara margini in Rusia. 

Stalin este reabilitat iar occidentul a devenit, gradual, inamicul rusilor. Gradual adica pe masura ce se acumulau dovezile despre regimul criminal al lui Putin, despre represiunea pe criterii politice si incalcarea drepturilor omului. In Rusia, exact ca si in orice relatie in care se foloseste gaslight, ti se spune ce simti, ce vezi, ce gandesti, ce inseamna lucrurile, oamenii si evenimentele pe care le traiesti, s.a.m.d. Daca se intampla sa nu fii de acord cu politica de stat viata ta devine foarte complicata: iti vor spune ca halucinezi, ca vezi lucruri care nu sunt acolo si auzi chestii pe care nu le spune nimeni. 

Aceseta sunt doar cateva exemple care imi vin la indemana si stiu ca sunt unii care traiesc pentru a-ti aminti ca nu doar Rusia este cinica si abuziva iar istoria statelor lumii este plina de abuzuri si de gaslight prin urmare Rusia are dreptul sa fie cinica si abuziva daca asa pofteste dansa. Ne place sa credem ca am construit o societate mai buna iar genul de societate in care abuzurile sunt la ordinea zilei ramane ingropat in negura istoriei. Dar s-ar parea ca nu toti ne dorim o societate in care oamenii au drepturi, iar unii, din motive pe care le putem ghici, idealizeaza vremurile in care puterea era mai importanta decat drepturile omului. 

(1) Imaginea Group of Blindfolded Women, de Cottonbro Studio, via Pexels.

Continue reading

politica

Psihologia Mersului pe Jos

Exista oameni care iti pot citi personalitatea din felul cum mergi? Cercetatorii considera ca raspunsul este unul afirmativ! Afla totul in acest articol despre studiile realizate in ce priveste mersul pe jos si concluziile acestor cercetari! 

☆ ☆ ☆

Se simte miros de primavara, am inceput sa ne miscam mai mult si m-am gandit ca v-ar putea interesa un articol despre mersul pe jos. Am mai abordat acest subiect intr-un articol care imi este foarte drag, numit Medicamentul Minune, in care prezentam dovezile stiintifice care atesta faptul ca mersul pe jos chiar este un medicament, si nu orice fel de medicament ci unul care este asociat de catre cercetatori cu un panaceu universal sau un medicament minune. Va invit sa lecturati acel articol pentru a intelege importanta acestui comportament uman simplu si care nu necesita un echipament costisitor. 

Dincolo insa de beneficiile pentru sanatatea fizica si psihica a mersului pe jos, o serie de studii au dezvoltat o adevarata psihologie a mersului pe jos incercand sa releve asocierile intre mersul pe jos si diferitele trasaturi de personalitate. Exista oare vreo legatura intre viteza mersului si inteligenta, motivatie, extraversiune ori succes? Voi incerca in acest articol sa realizez o sinteza o celor mai interesante descoperiri stiintifice cu privire la mersul pe jos. Asadar, care este legatura intre felul cum pasim si trasaturile de personalitate?

• STARILE EMOTIONALE ~ reprezentand latura energetica a personalitatii si fiind intr-o directa legatura cu temperamentul, acestea se reflecta usor in mersul unei persoane. Mersul unei persoane deprimate este in general letargic, lipsit de vlaga ori rapid dar rigid in timp ce bucuria se exprima printr-un mers vioi si relaxat. Observatorul mersului poate identifica emotii precum tristetea, furia sau teama in detalii cum ar fi viteza mersului, miscarea bratelor, amplitudinea miscarii picioarelor si apasarea pasului. 

• EXTRAVERSIUNEA ~ o teorie sustinuta de studii este aceea ca mersul rapid tradeaza mai curand extraversiunea decat intraversiunea. Dar mersul rapid tradeaza mult mai mult decat atat. Spre exemplu, despre persoanele cu mersul rapid cercetatorii afirma ca sunt mai organizate, disciplinate, active si entuziaste. In plus, mersul rapid mai reflecta si deschiderea catre nou si responsabilitatea.

• SUFERINTA PSIHICA ~ este un lucru atat de greu de ascuns si evident incat nu are cum sa nu se reflecte in felul cum mergem, care este un esantion de comportament greu de disimulat. In mod intuitiv, suferinta psihica si personalitatea cu tendinte nevrotice se reflecta in mers facandu-l lent si nesigur, lipsit de vlaga. Nu in ultimul rand, evitarea miscarii si a mersului pe jos este o trasatura a persoanelor cu nivel crescut de anxietate la care s-a observat in schimb tendinta de a amorti suferinta cu ajutorul substantelor. 

• VULNERABILITATEA ~ s-a demonstrat faptul ca psihopatii pot sa depisteze rapid vulnerabilitatea intr-o victima, ceea ce ii si ajuta sa isi selecteze victimele astfel incat sa maximizeze sansele de succes atunci cand comit o talharie. Spre exemplu, daca o persoana face pasii prea lungi ori prea scurti sau daca are tendinta de a ridica picioarele cand paseste, este perceput de catre infractor ca victima sigura. Studiile au aratat de altfel ca nu e o simpla perceptie iar persoanele a caror mers avea aceste particularitati fusesera victimizate in mod repetat in trecut. 

• ORIENTAREA SEXUALA ~ desi este nevoie de mai multe dovezi stiintifice in aceasta privinta, un studiu a demonstrat faptul ca putem sa ghicim orientarea sexuala a barbatilor gay. Fiindca exista un mod masculin de a merge - care presupune miscarea umerilor si denota incredere in sine si unul feminin - care presupune miscarea soldurilor, a ghici orientarea sexuala pare o joaca de copil. Cu toate acestea, asa cum spuneam, e nevoie de mai multe dovezi iar saritura la concluzii nu este nici macar un exercitiu fizic util. 

Se spun multe altele despre mers, iar artistii agatatului - pick up artists - adica cei care ne invata cum sa atragem parteneri sexuali, ii dau o importanta iesita din comun. Dar si oamenii de stiinta fac asta. Spre exemplu, intr-un studiu, faptul ca o femeie poate atinge orgasmul vaginal a fost prezis cu o acuratete de peste 80%. Cum si-au dat seama subiectii de asta? Analizand mersul unor femei si concluzionand ca orgasmul vaginal poate fi anticipat atunci cand o femeie are un anumit mod de a-si misca soldurile si bratele in timpul mersului, tradand astfel curgerea libera a energiei. De asemenea, cand mergem in doi, exista indicii cu privire la tipul relatiei (este o simpla prietenie, o relatie intima, etc).

Alte studii afirma faptul ca mersul rapid adauga vietii tale pana 15 ani in cazul femeilor si pana la 20 de ani in cazul barbatilor, probabil pentru ca implica un efort sporit si activarea mai puternica a diferitelor grupe de muschi. apropiindu-se de formele de exercitiu fizic mai serioase. Un alt studiu pretinde chiar faptul ca persoanele care merg repede dispun de un IQ mai mare cu pana la 16 puncte decat cele care au un pas mai lent. In plus, studiul respectiv mai afirma si faptul ca cei cu mersul lent au un risc crescut de a dezvolta dementa iar creierul lor imbatraneste mai repede.

Cu privire la aceste studii, realizezi si faptul ca o persoana poate sa mearga in multe feluri in momente diferite ale zilei sau ale saptamanii. Spre exemplu eu pot sa fiu cel mai rapid de pe strada atunci cand merg la munca - da, merg pe jos fiindca locuiesc in proximitate, dar daca imi fac plimbarea de seara pot fi si cel mai lent dintre trecatori. Nu stiu exact cum poti evalua in mod obiectiv aceste lucruri si de altfel gasesc ca ar fi putin straniu daca ai merge sa iti iei o inghetata ca si cand ai fi un sinistrat ori un locuitor din fasia Gaza alergand dupa ajutoarele aruncate cu parasuta. 

Cel mai important lucruru din toata povestea asta mi se pare sa facem miscare, chiar si miscare lejera cum ar fi mersul pe jos. Iar daca ne dorim sa cunoastem pe cineva, putem observa felul cum merge si ne putem pune intrebari cu privire la personalitatea sa: ar putea fi o persoana competitiva, prietenoasa, ar putea suferi de vreo chestie? Raspunsul poate fi gasit in felul cum merge, asa cum am incercat sa va conving aici, dar, in spiritul unei cercetari autentice si bazate pe reguli, v-as recomanda sa faceti observatii multiple si sa nu va rezumati la o singura situatie pentru a sari la concluzii - acest sport intelectual ingrat. 

(1) Imaginea Woman Walking, de Caroline Veronez, via Pxels

(2) Digital Commons, (acc. 13.03.2024), Psychopathy and Perception of Vulnerability, website: DiggitalCommons.usf.edu

(3) Psychology Today, (acc. 13.03.2024), Mind Your Body: Walk This Way. website: PsychologyToday.com

(4) NBC News, (acc. 13.03.2024), Gay or Straight: Watch His Walk, website: NBCNews.com

(5) Psy Blog, (acc.13.03.2024), Fast Walker Personality: What It Says About You, website: Spring.org.uk

(6) Global News, (acc. 13.03.2024), Walking Fast Can Add Up to 15 Years to Your Life, Website: GlobalNews.ca

(7) HIT, (acc. 13.03.2024), Fast Walkers Are The Smarter..., website: Hit.com.au

Continue reading

personalitate

Rationalizarea Fericirii

De ce ai fi fericit daca societatea iti cere sa fii casatorit si sa ai vreo doi copii? Ori de ce ai fi fericit daca esti homosexual? Sau de ce ai fi fericit daca nu ai suficienti bani pentru a-ti cumpara un BMW si un televizor ce ocupa jumatate de perete? Cine iti da acest drept?

☆ ☆ ☆

Istoria societatii umane este o poveste despre rationalizarea fericirii. Prin rationalizarea fericirii inteleg interzicerea accesului liber la fericire si asocierea fericirii cu anumite conditii necesare obtinerii acesteia. E ca si cand nu ai avea dreptul sa fii fericit daca nu indeplinesti acele conditii instituite de societate, in functie de valorile sale dominante. Conditiile respective pot fi destul de diferite de la un tip de societate la altul iar nerespectarea lor reprezinta o adevarata insulta la adresa majoritatii si a idealurilor promovate de aceasta. De ce ai fi fericit daca societatea iti cere sa fii casatorit si sa ai vreo doi copii? De ce ai fi fericit daca esti homosexual? De ce ai fi fericit daca nu ai suficienti bani pentru a-ti cumpara un BMW si un televizor ce ocupa jumatate de perete? Cine iti da acest drept?

Iata cateva tipuri de societate si felul cum iti restrictioneaza ele fericirea:

• Societatea traditionala ~ Ai dreptul sa fii fericit daca iti faci datoria fata de societate, adica ai un loc de munca si o familie, daca esti responsabil, iar ca femeie daca esti casnica si te ocupi de prepararea hranei, intretinerea locuintei, cresterea si educarea copiilor, cu low profile si supunere fata de deciziile si autoritatea masculina a familiei. Organ de represiune: gura lumii.

• Societatea de consum ~ Ai dreptul sa fii fericit daca adopti valorile societatii de consum si te preocupa obtinerea simbolurilor succesului: masinile cele mai scumpe, o locuinta noua si luxoasa, ceea ce se cheama trophy wife - adica nevasta trofeu -, chiar si o amanta trofeu daca vrei sa pari cu adevarat realizat. Nu in ultimul rand, daca copiii au toate gadgeturile recent inventate atunci meriti sa fii fericit. In caz contrar, sigurul care se va bucura ca ai ajuns acasa va fi cainele. Organ de represiune: sentimentele de inferioritate. 

• Societatea liberalista ~ Ai dreptul sa fii fericit daca respecti nevoia femeilor de a munci si de a castiga la fel ca un barbat, daca intelegi ca si homosexualii / transsexualii si imigrantii au sentimente, daca dai sanse si celor care au deficiente sau handicapuri s.a.m.d. De asemenea, membrii societatii au libertatea sa faca ceea ce simt, sa inceapa si sa termine relatii atunci cand simt, indiferent de nevoile copiilor iar daca nu fac ceea ce simt nu vor putea fi fericiti niciodata. Organ de represiune: cancel culture. 

• Societatea autoritarista ~ Ai dreptul sa fii fericit numai daca accepti faptul ca viata ta este dedicata slujirii autoritatii statului sau dictatorului, daca renunti la unele dintre drepturile tale: dreptul la libera exprimare, dreptul de a protesta, dreptul de a crede in ce doresti tu, dreptul la viata privata, dreptul la alegeri libere, etc. Daca nu poti trai cu asta, sistemul autoritarist iti demonstreaza ca exista lucruri mai rele decat ceea ce te nemultumeste pe tine: tortura si procesele incorecte de exemplu. Organ de represiune: sistemul. 

Aceste rationalizari ale fericirii nu sunt intamplatoare, fiindca au la origine existenta unor obiective ale fiecarui tip de societate luat in parte. La randul lor, acele obiective se bazeaza pe niste ipoteze: poate ca fericirea are sens doar intr-o societate de tip traditional, asa cum ne-am obisnuit noi sa traim. Sau poate ca fericirea are sens doar intr-o societate de tip liberal, egalitarista, in care minoritatile si femeile nu sunt discriminate. Sau poate ca fericirea are sens doar daca poti detine lucruri pe care le au toti ceilalti - esti cu atat mai fericit cu cat ai acces la mai multe lucruri. Putem confectiona astfel de ipoteze atata vreme cat nu intelegem originea fericirii. Dar ipotezele noastre raman in buna parte iluzorii. 

(Si fiindca blogul meu este ca un film indian, facem pauza pentru un videoclip despre niste tineri care nu puteau sa traiasca cu normele societatii.)

Validarea externa pe care ne-o ofera societatea poate tine loc de fericire - pe sistem: daca nu are nimeni treaba cu mine, inseamna ca pot fi fericit. Si totusi, fericirea este dicolo de validarea externa si nici nu are vreo legatura cu toate aceste conditii pe care societatea vrea sa ni le impuna, mai mult pentru a se conserva pe sine decat pentru a ne face pe noi fericiti. Secretul fericirii este dincolo de aceste conditii si de fapt tine de modul in care ne reprezentam viata, pe ceilalti si pe sine, de asteptarile pe care le avem si capacitatea noastra de a aprecia ceea ce este, respectiv de a ne detasa de ceea ce nu poate fi. 

In acest fel, unii pot fi fericiti in ciuda faptului ca nu au parte de binecuvantarile societatii de consum, nici de reciprocitate in dragoste, nici de egalitate in drepturi si nici macar de libertate. Poate vi s-a parut straniu faptul ca Alexei Navalny aparea mereu cu zambetul pe buze, cu toate ca nu se bucura de cele mai bune conditii de detentie. Cred ca era modul sau de a demonstra ca este liber si puternic, in ciuda tuturor eforturilor pe care chestia de la Kremlin le facea pentru a-i sfarama vointa si a-l determina sa isi accepte conditia de rob al dictaturii. Ar fi zambit si atunci cand trolii lui Putin au inceput sa inventeze stiri despre sotia lui. 

Fericirea nu este dependenta de conditiile pe care ti le impune societatea si nici macar de conditiile de viata propriu-zise. Desigur, statisticile spun altceva dar omul nu este o statistica iar faptul ca macar si o singura persoana este capabila sa fie fericita in cele mai aspre conditii de viata si in ciuda invalidarii publice, cred ca reprezinta o dovada suficienta cu privire la adevarata sursa a fericirii, si anume perceptia umana. Fericirea poate avea la baza pe un singur gand: au facut tot posibilul sa ma determine sa accept conditiile impuse de Putin, mi-au luat libertatea si au incercat sa ma omoare, dar eu le-am demonstrat ca sunt mai puternic decat atat si mi-e de ajuns sa stiu ca generatiile urmatoare vor vorbi despre mine cu respect. 

Care este stiinta din spatele acestei opinii? Dan Gilbert de la Universitatea Harvard vorbeste intr-un discurs Ted Talks despre cercetarile facute de echipa dumnealui de cercetatori impartasindu-ne secretul fericirii, asa cum reiese el din datele sale: oamenii fericiti au doua trasaturi fundamentale - ei apreciaza ceea ce au si se detaseaza fata de ceea ce nu pot avea. Ceva ce stim si noi de milenii, nu-i asa? Aprecierea si detasarea reprezinta concepte fundamentale ale marilor religii ale lumii iar in literatura universala apar tot felul de indicii cu privire la secretul fericirii - vezi fabula lui La Fontaine Vulpea si Strugurii. Si atunci cum de am ajuns la o confuzie atat de mare cu privire la fericire? 

Fara a fi un mare adept al conspiratiilor, datorita faptului ca fericirea este totusi un factor motivational atat de puternic, ca si frica, s-a nascut interesul de a asocia fericirea cu tot felul de lucruri care erau importante pentru cei care instituiau ordinea societatii. Nu intotdeauna intentiile au fost negative. Spre exemplu, fericirea a fost multa vreme presupusa recompensa pentru bun simt comun. Nu toata lumea era fericita practicand bunul simt comun dar asta e partea a 2-a. Numai de curand fericirea a devenit recompensa pentru faptul ca aruncam cu banii pe fereastra pentru a cumpara ceea ce produc companiile cu renume. Apoi a fost recompensa pentru cei care castiga concursurile de talente pentru ca au avut probleme in copilarie. Acum insa stiti adevarul despre fericire. 

(1) Imaginea Happy Gay Couple, de Marcelo Chagas, via Pexels

Continue reading

filosofia mea

Seductia in Ani Lumina

Dupa cat timp ar trebui sa depui armele daca nu ai reusit sa cuceresti pe cineva? O intrebare pe care ti-ar adresa-o cineva cu mai putina experienta de inter-relationare. Iar raspunsul corect la aceasta intrebare, ca de fiecare data, este aparent simplu: depinde!

☆ ☆ ☆

Barbatii lipsiti de experienta te intreaba adesea cat timp ar trebui sa curtezi o femeie inainte sa te dai batut. Probabil ca in ziua de azi si femeile lipsite de experienta pot avea aceeasi problema, macar unele dintre ele - si anume cele care se regasesc in postura de a fi ele vanatorul. Sigur, femeile vaneaza diferit si nu e absolut nimic in neregula cu asta, fiindca asta inseamna sa fii om. Diversitatea este o realitate a existentei noastre ca specie iar cei care sunt obisnuiti ca oamenii sa se comporte, sa arate, sa se imbrace si sa reactioneze intr-un singur fel, pe care ei il considera corect, natural sau traditional, s-au abonat la foarte multa frustrare care nu le foloseste la absolut nimic. Cu toate acestea, cred ca exista si limite. Care ar putea fi acestea? 

Cand adresezi o intrebare de acest fel - cat timp ar trebui sa curtezi un partener inainte sa depui armele - raspunsurile pe care le primesti pot fi si acestea destul de diverse: 

• urmareste-o toata viata daca este sufletul tau pereche!

• urmareste-o 2 ore si ceva

• urmareste-o pana cand striga "Hartuire!!"

• nu o urmari deloc, ai lucruri mai bune de facut!

• nu o urmari, atrage-o - don't chase, attract!

• femeilor le place sa fie urmarite, fa-o!

• urmareste banii iar femeile te vor urmari pe tine!

• depinde cat de repede fuge de tine

• nu urmari, inlocuieste!

• pana cand spune ca este casatorita si are 5 copii

• dezvolta-te si vei fi urmarit tu!

Exista oare un raspuns corect la aceasta intrebare? Trebuie spus ca exista ceva adevar in fiecare dintre aceste raspunsuri, la fel cum exista si ceva gresit in ele - paradoxal nu-i asa? Iar daca exista un raspuns corect la aceasta intrebare, acel raspuns este, ca de obicei, Depinde. Fiindca sunt destul de multi factori implicati in fiecare situatie iar un raspuns unic pentru o diversitate atat de mare de situatii si personalitati ar fi naiv si complet eronat. Dar daca ar fi sa dau un raspuns scurt si un reper mai bun decat acesta, cuiva care are nevoie de mai mult de-atat, i-as spune astfel: curteaz-o sau curteaza-l dar asigura-te mai intai ca partenerul dorit se simte confortabil cu ceea ce faci! E deci si o problema de reality-check.

E un reper destul de dificil de respectat fiindca oamenii de regula fac ceea ce simt iar daca simt ca trebuie sa te urmareasca, aproape ca nici nu mai conteaza feedback-ul primit. De aceea, in unele situatii acest feedback are tendinta sa devina din ce in ce mai aspru, din ce in ce mai sever, pentru ca vanatorul sa inteleaga faptul ca trebuie sa se opreasca. Iar cand vanatorul nu este capabil sa inteleaga feedback-ul primit, chiar avem de-a face cu un hartuitor sau un stalker, acesta fiind termenul consacrat de cultura anglo-americana. Distanta intre un comportament de acest fel, de vanator respins, si o curtare propriu-zisa este uneori foarte mica.

Cand urmarim un partener care ne refuza, fiindca altfel de ce am mai vorbi despre asta, cred ca este nevoie sa tinem cont de elemente precum urmatoarele.

• Comportament Non-Verbal ~ raspunsul negativ poate fi ferm de la bun inceput - am prieten, sorry, sau poate fi negativ dar bland - nu, dar ma mai gandesc, ori chiar lasand loc de interpretari: un raspuns negativ dar cu zambetul pe buze - haha, esti nebun, sau un raspuns visator - nu stiu daca e o idee asa de buna, chiar reprezinta o invitatie in sine. Unora le este greu sa va refuze ferm si va revine misiunea de a afla ce se afla in spatele acelei amanari sau acelui pretext primit.

• Contextul Curtarii~ persoana pe care o curtati nu este un obiect dintr-o vitrina. Ea se afla intr-un anumit moment al vietii sale, mai potrivit sau mai putin potrivit pentru inceperea unei relatii. Ea poate sa aiba probleme de serviciu, familiale, personale, etc, care o fac indisponibila temporar sau pe termen nelimitat. Daca este cazul de asa ceva, chiar si un raspuns favorabil este interpretabil: oare are nevoie de un partener sau de un salvator? Va trebui sa o salvati toata viata? 

• Personalitatea Celui Curtat~ scenariul curtarii este influentat in mod decisiv de varsta protagonistilor. Fetele foarte tinere pot fi extrem de idealiste si pornite ele insele in urmarirea cuiva ori pot sa se comporte ca si cand nu stiu exact ce isi doresc de la viata de cuplu - de unde si bataile de cap. Cand aveti de-a face cu o femeie matura lucrurile pot fi ceva mai simple (insa si un refuz e simplu), asta nu inseamna ca nu mai aveti nimic de facut pentru a o convinge ca sunteti persoana potrivita. De asemenea, exista personalitati care nu se vor decide niciodata ce isi doresc de la o relatie ori vor descoperi ca nici macar nu-si doresc o relatie stabila. 

• Evolutia Interactiunilor ~ exista situatii in care aceasta evolutie este pozitiva, in sensul ca refuzului initial ii urmeaza materializarea primei intalniri asa cum ii poate urma si o noua amanare si un nou pretext de a nu va intalni. Aveti nevoie sa tineti cont de aceste detalii si sa va intrebati mereu care este semnificatia lor si ce isi doreste de fapt cel pe care il vanati: are nevoie sa insistati sau sa abandonati? Iar daca insistati sa obtineti adeziunea unei persoane care va tot refuza mai e confortabil ptr dvs? Asa va fi toata relatia?

• Compatibilitatea Dintre Voi ~ fara compatibilitate nu exista premisa unei relatii reusite si de lunga durata. Poate mai mult decat raspunsul afirmativ in sine, ar trebui sa va preocupe ce aveti in comun cu persoana pe care o curtati, ce activitati ati putea realiza impreuna, cat de pregatiti din punct de vedere economic sunteti fiecare dintre voi ca sa sustineti existenta unui cuplu sau a unei familii, cum raspundeti nevoilor emotionale ale celuilalt sau cum o face acesta, daca este cazul. 

Dupa cum am incercat sa explic mai sus, curtarea este o tatonare permanenta iar refuzul initial este un prilej de inter-cunoastere sau de acomodare cu ideea unei relatii cu dvs. De aceea se poate spune ca refuzul unei femei poate reprezenta orice: poate fi un refuz propriu-zis dar poate fi si o invitatie la inter-cunoastere. In acest timp ea poate afla cat de mult sunteti dispus sa luptati pentru un obiectiv, care sunt armele ori resursele de care dispuneti si pe care sunteti dispus sa le investiti pentru a obtine adeziunea ei, daca sunteti capabil sa respectati limite sau nu, daca aveti cei 7 ani de acasa, s.a.m.d. Dar si cel care curteaza poate folosi acest timp pentru a obtine astfel de informatii despre cel curtat. Nu mica v-ar putea fi mirarea sa descoperiti in timp ce curtati pe cineva ca, de fapt nu corespunde standardelor dvs! Si atunci se mai intampla ca si cel curtat sa vina dupa dvs si sa gasiti un pretext de a nu-l intalni! 

Lucrurile nu sunt simple fiindca nici relatiile nu sunt simple iar a incepe o relatie doar fiindca cineva si-a manifestat interesul fata de tine chiar reprezinta un esantion de comportament aberant. In Romania, cele mai multe relatii incep prin dezvoltarea unei relatii de colegialitate in mediul profesional. Oare de ce? Pai pentru ca mediul profesional chiar ofera un spatiu de inter-cunoastere pe care cu greu l-ati putea avea in orice alta situatie. La asta se adauga relatiile incepute in scoala, pentru fix acelasi motiv. In plus, contactul direct cu persoana respectiva ofera indicii si rezolvare multor preocupari care ar ramane fara raspus daca v-ati intalni o data pe saptamana, in urma unei relatii incepute pe internet.

Inceputul unei relatii poate fi precum acel film Disney de desene animate - "Sus!", in care o casa incepe sa zboare, ridicata printre nori de niste baloane. Daca se acumuleaza suficiente baloane, casa va zbura. Daca nu se acumuleaza aceasta masa critica, raspunsul va ramane unul negativ. Baloanele ar putea simboliza motivele pe care cei doi parteneri le au sa inceapa o relatie: compatibilitatea dintre ei, rabdarea de care dau dovada, delicatetea pe care o arata, calitatile pe care sunt capabili sa le expuna in anumite ocazii, capacitatea de a respecta reguli si limite, testele la care sunt supusi si care au fost trecute cu bine, s.a.m.d..

De aceea un raspuns de tipul nu iti pierde timpul cu persoana care te-a refuzat, este corect doar partial. Dar tot la fel si un raspuns de tipul urmareste-o toata viata, daca simti ca e sufletul tau pereche. Timpul este o resursa pretioasa care, odata pierduta, nu poate fi recuperata iar noi trebuie sa ne intrebam daca ne dorim o viata in care nu facem altceva decat sa urmarim pe cineva sau o viata normala de familie. Poate singura certitudine pe care v-o pot oferi este aceea ca, in prima faza, sentimentele celui curtat sunt totusi mai importante decat ale celui care face oferta - pentru tango este nevoie de doi iar dans cu forta nu exista. Da, poate ca este nedrept dar cine spune ca viata este corecta? Iar curtarea poate avea aceasta dimensiune dureroasa a umilintei.

Dar daca sunteti vanator, trebuie sa fiti pregatit sa faceti fata provocarilor vietii de vanator si sa intelegeti ca exista riscul de a va intoarce acasa fara trofeul visat. Din pacate, multi dintre noi nu sunt pregatiti pentru absolut niciun fel de provocari de ordin psihologic, cu atat mai putin pentru provocarile vietii de vanator - si atunci devenim un incel plin de amaraciune si resentimente. Vestea buna este aceea ca, in comparatie cu cei care asteapta sa fie cuceriti, vanatorul isi ofera lui insusi un numar infinit de oportunitati noi. De aceea, daca vanatorul invata sa treaca peste deziluzii si refuzuri el devine o persoana cu orizonturi mai largi si deci o persoana mai puternica. Si atunci s-ar putea sa fie nevoie sa invete sa vanaze mai putin? Probabil ca da.

(1) Imaginea Portrait of a Beautiful Woman, de Alina Matveycheva via Pexels.

Continue reading

relatii

Probleme la Magazin

Visul unora de a-si putea cumpara marijuana de la magazin a devenit realitate in unele state ale lumii. Dar aceasta realitate nu este obligatoriu una roz. Un articol despre folosirea marijuanei si despre problemele pe care le intampina magazinele de profil. 

☆ ☆ ☆

Stiti probabil ca exista si la noi activisti care isi doresc legalizarea marijuanei pentru uz medicinal si recreational. Consider ca ar fi o greseala aceasta deschidere fata de cultura drogurilor care face ravagii in tarile occidentale. Estul Europei este un teritoriu virgin din acest punct de vedere, unde exista o traditie pentru alcool si fumatul tigaretelor cu tutun - care si asa ne fac suficiente probleme si ne asigura un loc fruntas in statisticile legate de cancer, diabet sau boli cardio-vasculare. Dar faptul ca nu exista o traditie pentru cultura drogurilor este o sansa pentru noi si ar trebui apreciata ca atare. 

Dorinta unora de a stabili o traditie pentru marijuana nu poate fi decat o greseala din motive logice: asa cum arata experienta celor din vest, o parte dintre cei care imbratiseaza consumul acestei substante nu se vor opri aici cu experiementarile si vor avea probleme din ce in ce mai mari cu drogurile grele. Numarul celor care se vor afla in aceasta situatie este direct proportional cu numarul celor care vor avea curiozitatea de a experimenta cu marijuana: cu cat vor fi mai multi curiosi cu atat vor fi si mai multi tentati sa treaca la alte substante. Fiind un drog legal acest numar poate fi din ce in ce mai mare in ideea ca alesii care au votat o astfel de lege ne vor binele si nu ar fi votat o aberatie. 

Este un ciclu vicios al hedonismului care si-a aratat deja fata monstruoasa in occident. Principiul este acela ca atunci cand simti ca iti lipseste ceva pentru a te simti perfect sau pentru a ameliora o durere, probabil ca ai nevoie de o substanta. Problema este ca multe dintre aceste substante au efecte secundare grave, ne afecteaza deciziile si dau dependenta - deci este nevoie de cantitati tot mai mari pentru  obtine acelasi efect. Dar oare o substanta este singurul raspuns la problema golului interior pe care il simtim? Cred ca, in masura sanatatii menrale de care ne bucuram si a gradului de cultura, pot exista si alte posibile raspunsuri la aceasta problema: 

• ACTIVITATI ~ poate ca ai nevoie de o activitate interesanta (un sport, un hobby, un joc, un job interesant sau putina lectura) fiind cunoscute efectele pozitive ale terapiilor ocupationale. 

• RELATII ~ este demonstrat faptul ca adesea relatiile si contactul inter-uman imbunatatesc dispozitia emotionala si ne ofera impliniri pe care nu le-am putea obtine in alt mod.

• PLACERI SUBTILE ~ A asculta muzica sau a privi un peisaj sau chiar un film pe Netflix reprezinta modalitati de a obtine satisfactii reale cu efecte secundare minime. 

• FILOSOFIE ~ este cunoscuta legatura intre modul cum interpretam faptele realitatii si starea noastra emotionala. Optimismul, realismul sau stoicismul pot sa ne imbunatateasca starea emotionala pe termen scurt sau lung. 

Stiati de exemplu ca exista ceea ce se cheama starea de flow? Este o alternativa pentru starea de high pe care o urmaresc persoanele care nu au avut sansa ori privilegiul de a descoperi activitati, relatii sau un mind-set care sa favorizeze fericirea. Ei bine, da, in final este o problema legata de fericire fiindca oamenii nu au fost facuti sa traiasca nefericiti dar modul cum obtinem aceasta fericire este o stiinta in sine. Starea de flow, careia i-am dedicat un articol separat in acest blog se obtine atunci cand practicam o activitate unde avem posibilitatea de a ne pune in valoare abilitatile (sportive, intelectuale, etc) si care ne afecteaza perceptia realitatii, in sensul ca pare ca timpul se opreste in loc iar lumea din jur pare sa fi disparut. Aflati mai multe la acest link: Starea de Flux.

Ideea acestui articol mi-a venit insa din observarea experientei statelor unde magazinele care comercializeaza marijuana reprezinta o realitate. Asadar, ce se intampla dupa ce alesii neamului legalizeaza folosirea medicinala sau recreationala a marijuanei? Ei bine, vestile nu sunt tocmai bune pentru cei care intentioneaza sa isi deschida un magazin care comercializeaza marijuana. Astfel de magazine au probleme extrem de mari pe partea de securiate. Pentru motive pe care voi incerca sa le impartasesc in continuare, magazinele care se ocupa cu asa ceva sunt sparte in mod frecvent, uneori zilnic. De ce oare?

Principalele motive sunt banii cash si, desigur, marfa, care poate fi valorificata prinn vanzare pe strada, fara plata taxelor aferente. De ce sunt nevoite aceste magazine sa opereze cu bani cash? Pentru ca marijuana apare inca pe lista substantelor controlate si nu poate face obiectul tranzactiilor bancare. Cu alte cuvinte, magazinele care comercializeaza marijuana pot opera cu sume destul de mari de bani cash fiindca legislatia acestor state nu permite folosirea cardului pentru achizitionarea acestei substante. De aici si tentatia pentru rau-facatori de a da buzna cu o arma si a lua acesti bani usor disponibili. 

Pe de alta parte, a vinde intr-un magazin orice fel de marfa presupune asigurarea unor standarde de calitate: substanta activa (THC) trebuie sa fie specificata pe o eticheta pentru ca clientii sa stie ce cumpara, spre deosebire de situatia in care cumperi ceva de pe strada, unde nu iti ramane decat sa speri ca vei primi ceea ce iti doresti iar reclamatii ulterioare nu ai unde sa faci. De aici si tentatia de a obtine aceasta marfa usor de valorificat si cu standarde de calitate superioare, pentru care nu va trebui sa platesti taxele uriase pe care ti le-ar cere statul. Altfel spus, pentru rau-facatori nimic nu are mai mult sens decat sa puna mana pe aceasta marfa, pe orice cale. 

Nu in ultimul rand, patronii unor astfel de firme nu sunt nici ei usa de biserica si au tendinta sa comercializeze marijuana dincolo de cadrul legal, in sensul ca ei pot sa vanda cantitati mult mai mari decat le permite legea in ideea ca nu doresc sa limiteze cat de multi bani esti dispus sa cheltui in pravalia lor - business is always good! De aceea, cand se intampla sa reclame faptul ca le-a fost spart magazinul, ei pot avea surpriza ca politistii sa le mai ia si acestia din marfa, tocmai fiindca se constata depasirea cadrului legal. Prin urmare, multe dintre aceste spargeri nici macar nu sunt raportate.

Felul cum functioneaza magazinele care comercializeaza marijuana si cadrul legal actual lasa mult de dorit iar cei care pornesc in aceasta aventura a deschiderii unui magazin ce comercializeaza marijuana pot ajunge sa regrete ca au facut-o sau se vor vedea nevoiti sa cheltuiasca sume uriase pentru a asigura protectia afacerii lor. Spre exemplu, pot cheltui pentru a fortifica fatada magazinului sau pot investi in arme si personal inalt calificat pentru a tine piept avalansei de cetateni care vor si ei sa prospere de pe urma ta. Nu mai vorbesc despre dificultatea de a-ti asigura marfa in conditiile date - cine ar risca cu tine cand spargerea magazinului tau este doar o chestiune de ore? 

(1) Imaginea Cannabis on Top, de Kindel Media, via Pexels

Continue reading

educatie