Dieta & Factorul Odihna

Tii o dieta sau esti consilier nutritional? Atunci te-ar putea interesa acest articol. Un studiu recent arata faptul ca deprivarea de somn are consecinte asupra obiceiurilor noastre alimentare.

Ca nu este de gluma cu alimentatia ar trebui sa ne dam seama atunci cand citim statisticile legate de mortalitate in randul celor care sufera de tulburari de alimentatie. Unele voci afirma chiar faptul ca niciun alt  diagnostic psihiatric nu ne expune acestui risc mai mult decat tulburarile de alimentatie. (2)

Alimentatia, ca pilon al stilului de viata, alaturi de miscare si odihna, este acea arie a comportamentului in care ne putem manifesta cel mai usor suferinta emotionala si o facem mai mereu, in special intr-o lume a consumului, in care ni se sugereaza ca totul se rezolva prin intermediul unei gustari, savuroase, la indemana, revigorante...

In caz ca mai era nevoie de o extra motivatie pentru dieta voastra de sezon, priviti acest material in care prezentatorii vorbesc despre cele mai mari frici ale celor doua genuri atunci cand merg la o intalnire "pe NV" (translation: blind date). Femeile se tem ca vor intalni un criminal in serie (si probabil vor ramane cu aceasta frica o vreme), iar barbatii se tem ca vor intalni o grasana.

Daca nu as fi lucrat o lunga perioada de timp in ture de noapte intr-o zona a unui campus universitar, poate m-ar fi mirat studiul despre tulburarea de alimentatie nocturna de care sufera multi studenti si care pare a-si gasi radacinile in stres, anxietate si chiar depresie. (3)

Dincolo de ceea ce este evident - de exemplu ca un stomac gol sau prea plin impiedica somnul, iar ce, cum, cat mancam ne poate da insomnii si sentimente de rusine, in special daca ne este dificil sa controlam comportamentul nostru alimentar - e bine de stiut ca anumite alimente chiar influenteaza calitatea si cantitatea somnului.

S-a pus in evidenta bunaoara faptul ca alimente precum carnea de curcan, pui, peste, ouale, nucile si alunele, contin un amino-acid care contribuie la eliberarea de serotonina si, in final, la o stare propice somnului. Specialistii recomanda insa gustari mai usoare inainte de culcare, care contin si carbohidrati: cereale cu lapte sau biscuiti cu unt de arahide.

Prin contrast, o alta gama de gustari - cele grase, prajite sau condimentate - ar fi mai bine sa le evitam inainte de culcare. Alcoolul poate produce o stare de somnolenta insa aceasta este inselatoare caci calitatea somnului este proasta, apar treziri dese iar alcoolul impiedica somnul profund, odihnitor. Cafeaua sau bauturile care contin cofeina afecteaza de cele mai multe ori somnul, asa cum bine se stie. (4)

Un lucru interesant despre legatura intre alimentatie si somn rezulta in urma unui studiu relativ recent ce arata faptul ca persoanele care tind sa piarda, din diferite motive, din orele de somn, au tendinta sa ia energie dintr-o alta sursa, si anume alimentatia, care, asa cum spuneam mai sus, este intotdeauna disponibila. (5)

Asa stand lucrurile, daca incepeti o dieta, veti fi probabil interesati de a va mentine si o igiena a somnului. Cele aproximativ 7 sau 8 ore de somn de care are nevoie un adult normal devin importante chiar si pentru silueta voastra, asa cum probabil ati observat deja, in mod empiric - persoanele cu o silueta de invidiat, cel putin din experienta mea, tind sa isi respecte programul de odihna.

(1) Imaginea Diet Coke on the Beach, de Sarah Ross, via Flikr, sub licenta CC BY-NC 2.0

(2) National Association of Anorexia Nervosa and Associated Disorders; (2015) Eating Disorders Statistics; website: ANAD

(3) Society for Adolescent Health and Medicine; (2014); Prevalence and clinical significance of night eating syndrome in university students; website: NCBI

(4) Sleep Foundation; (2015); In the hours before bed what you eat and drink can affect your sleep; website: Sleep Foundation

(5) Spivey, A.; (January, 2010); Lose Sleep, Gain Weight: Another Piece of the Obesity Puzzle; website: NCBI

Continue reading

stil de viata

Succes Personalizat

Am pornit in cautarea succesului personal, social, profesional si al vietii intime. Asa cum spun inteleptii, secretul este efortul si rezistenta la frustrare. Dar n-am putea castiga si prin abandon in fata frustrarilor?

Iti vine mai usor sa ai de-a face cu persoane care isi pastreaza auto-controlul si isi tin frustrarile in frau? Sau poate gasesti ca este mai interesanta, mai plina de culoare, interactiunea cu persoane care isi pierd cumpatul, cad prada tristetilor fara capat si au iesiri de furie scapate de sub control?

Nu imi inchipui ca va doriti sa aflati o metoda prin care rezistenta voastra la frustrare sa devina mai mica. Cu toate acestea, uneori pare ca este mai avantajos sa nu dispui de o rezistenta la frustrare extrem de buna. Este chiar recomandata in cartile despre seductie aceasta metoda de agatat, prin care sa ceri ajutorul cuiva, aratandu-te neputincios sa faci un anumit lucru.




Ar putea fi aceasta o metafora a modului in care intram in contact cu ceilalti? Poate ca va aminti si voi momentul cand cineva "incurcat" in viata sa, v-a cerut ajutorul. 

Iar daca exercitiul a fost unul reusit, putem sa beneficiem de acest ajutor in mod constant, economisind astfel energie si timp. Trebuie in schimb sa ne perfectionam metoda si sa devenim tot mai buni si mai convingatori... in neputinta noastra. S-ar spune ca nu e nevoie de eforturi pentru a reusi in acest mod. Totusi, eforturile emotionale sunt majore.

Iar daca unii reusesc prin fapte si eforturi de a face, altii reusesc sa ii puna la treaba pe cei din jur prin emotii si eforturi de a simti, dupa cum un copil te determina sa faci ce vrea el atunci cand plange, cand se enerveaza sau cand sta bosumflat. Pentru a simti cat mai mult ai nevoie sa iti cladesti o rezistenta mica la frustrare, in acelasi mod in care unii isi cladesc rezistenta la frustrare, de mici. 

Nefericirea este ca o magie prin care, literalmente, ii farmeci pe cei din jur si ii pui in slujba ta. La fel si nervii pe care ii poti etala in mod deschis, oricand ceva nu merge asa cum iti doresti. Daca rezistenta la frustrare este cladita in primii ani de viata, la fel se poate spune si despre lipsa rezistentei la frustrare. Iti dai seama la un moment dat ca se merita sa clachezi.

In loc de argumente poti avea lacrimi (se numeste "puterea apei"), iar in loc de actiuni poti avea crize de furie. Poti folosi acest mod de operare pentru a rezolva cele mai importante probleme ale vietii: gasirea unui loc de munca, a unui partener, cointeresarea unor functionari plictisiti si indiferenti sau obtinerea unei sponsorizari.  

In fond, chiar este lumea adultilor mai complexa decat lumea copiilor? Dar daca nimeni nu va fi dispus sa iti ofere ceea ce doresti? Poate ca intr-o zi vei descoperi ca realitatea sociala chiar are anumite limite si ca nu toate dorintele noastre sunt rezonabile sau realiste - te vei multumi cu asta? Sau poate ca intr-o zi, nimeni nu va mai dori sa iti ia in serios nefericirea, lacrimile sau furia... Ce vei face atunci?

Vei deveni probabil interesat(a) de o metoda de cladire a rezistentei la frustrare si a unui echilibru emotional - resursa principala a celor care se afirma prin fapte, nu prin emotii.  

Metoda discursului interior

O metoda de cladire a rezistentei la frustrare este aceea a discursului interior, prin intermediul careia putem realmente sa influentam nivelul acestei rezistente.

Acest dialog interior se defineste cel mai bine prin faptul ca ceea ce isi spun oamenii in sinea lor le coordoneaza comportamentul. De exemplu, cand un parinte isi spune 'nu pot suporta cand copilul meu scanceste!', atunci capacitatea de a tolera scancetul a respectivului adult este considerabil diminuata; daca alege varianata 'nu-mi place cand copilul meu scanceste, insa pot trece peste asta!' atunci nu doar ca va tolera mai mult timp reactia copilului, ci va reusi sa gaseasca solutii eficiente pentru a schimba comportamentul celui mic. Conversatia cu sine trebuie folosita in asa fel incat sa ne faciliteze succesul, nu esecul. (2)

Spunandu-ne ca avem suficiente resurse, ca putem face un lucru, chiar daca ne displace si e dificil, reconstituim si schimbam un itinerar al copilariei in care, in locul incurajarii am primit descurajari, iar in locul implicarii in sarcina, parintii ne-au rezolvat ei problemele. (3)

(1) Imaginea Don't bother me. I'm angry, de Amanda Tipton, via Flikr, sub licenta CC BY-NC-ND 2.0

(2) Wycoff, J.; Unell, B.; (2008); Disciplina fara tipete si palme; editura Meteor Press, Bucuresti

(3) Iftimie, M.; (2015) Mentorul Interior; website: Psihopedia

Continue reading

succes

Oamenii de Piatra

In modul lor primitiv, psihopatii pot sa iubeasca. 'Te ador in taina, si totusi, nu ma intereseaza cine esti'. Catre ce fel de final ne poarta acest paradox nefericit?

Cat de atent esti la ceea ce se petrece in sufletul celor din jurul tau? Cat de mult iti pasa prin ce "chestii" trec membrii familiei tale? Sau cel putin iti pasa prin ce trece fiinta iubita? V-ar mira poate sa aflati ca suntem uneori atat de orbi la experienta celor din jur incat nici macar persoana iubita nu reuseste sa ne intereseze.  

Cum vine asta? Nu ati intalnit niciodata persoane obsedate de cineva dar pe care nu le intereseaza experienta subiectiva a celui sau celei care face obiectul obsesiei lor? Cartea lui John Fowless, Colectionarul, care probabil ca reprezinta inceputul neoficial al genului thriller, fara insa a-i putea reprosa superficialitatea caracteristica acestuia, prezinta prototipul acestui tip de relatie. (2) 

Fara o aparenta legatura cu romanul respectiv, priviti totusi acest videoclip.

O prezenta aproape magica reuseste sa decodifice expresia nonverbala a persoanelor pe care le intalneste. Probabil ca am putea sa facem si noi asta, daca am avea timpul, interesul si educatia necesara. Observarea starilor prin care trec cei din jurul nostru face parte din cultura noastra psihologica. Ce vei face cu observatiile astfel obtinute e o alta poveste...  

In romanul Colectionarul este vorba despre un tip care, proaspat castigator la loterie, achizitioneaza o casa intr-o zona izolata si aduce acolo, cu forta, pe femeia de care era obsedat, folosind o substanta pentru a o adormi. "Romantic", nu-i asa?

O tine acolo, fara a-i cere ceva si fara a o supune la cine stie ce, in afara de faptul ca o priveaza de libertate. E ca si cand hobby-ul sau legat de fluturi, pe care ii colectioneaza avid si meticulos, ar face un pas inainte... acum are un exemplar mai special - o studenta la arte, pe Miranda!  

Ceea ce m-a frapat la acest 'caz', este tocmai lipsa de empatie de care da dovada Frederick Clegg, protagonistul romanului. Lipsa de empatie, caracteristica atat psihopatilor cat si tulburarii de personalitate de tip narcisic, te misca prin primitivismul ei si "orientarea catre scop", in ciuda mijloacelor utilizate - caci in logica psihopatului, scopul scuza mijloacele, nu-i asa?

Ce iubeste acest tip la fata de care este atat de obsedat? Frumusetea? Prezenta fizica? In orice caz, pare mult mai putin interesat de emotiile fetei. Era el insusi sufocat de aceasta pasiune secreta si aproape ca ai ramane induiosat de forta emotiilor sale, daca nu ai stii ca ele au dus, in final, la ... suprimarea unei vieti nevinovate. Pur si simplu nu a gasit o alta cale de a-si manifesta iubirea... 

Iar unii dintre noi, pur si simplu suntem destul de ghinionisti incat sa dam peste un sinistru domn Clegg. De ce? Doar pentru ca asa este viata... Amintiti-va teoria mea despre coexistenta fiecarei oportunitati cu o catastrofa (3). Frumusetea Mirandei a fost, cu siguranta, oportunitatea si catastrofa propriei sale tinereti...  

Nu spun ca ar trebui sa ne dedicam intreaga viata observarii minutioase a emotiilor care ii incearca pe cei din jurul nostru. Ar fi contra productiv, nu-i asa? Cu toate acestea, exista cateva persoane la care tii si de care, intr-un fel, chiar depinzi. Merita sa observi prin ce trec acestea, si sa iti acordezi comportamentul la starile lor. Este, nu-i asa, o sansa pe care ti-o oferi tie insuti.

Nu vei regreta daca vei face acest pas in afara globului de sticla in care traiesti. Ce vei castiga? Cred ca vei castiga cel putin trei lucruri foarte importante, chiar esentiale: timpul, pretuirea si, poate mai presus de toate, relatia cu persoana respectiva.

Daca protagonistul din Colectionarul ar fi facut asta, probabil ca ar fi castigat si o constiinta mai curata... Caci e greu uneori sa traiesti cu povara alegerilor tale dar, s-ar parea ca este, in unele cazuri, singura speranta de a mai indrepta ceva. Daca nu cumva devine doar o specializare, o licenta a carierei tale de om fara suflet.  

Toate problemele sunt in esenta probleme ale relatiilor. William Glasser (4)

(1) Imaginea DSC03730, de Esteban, via Flikr, sub licenta CC BY-NC-ND 2.0

(2) Fowless, J.;(2007); Colectionarul; editura Polirom, Iasi

(3) Iftimie, M.; (2014); Terapia prin Catastrofa; website: Psihopedia

(4) Glasser, W,; (2008); Cum sa alegem fericirea, editura Curtea Veche Publishing, Bucuresti

Continue reading

respect

Iaurtul, Bulgarii si Anxietatea

Suntem ceea ce mancam? Conform studiilor, cei care consuma iaurt in mod constant, sunt mai putin anxiosi. Un paradox face ca cei mai mari consumatori de iaurt, bulgarii, sa se numere printre cele mai nefericite natiuni.

Exista o reteta bulgareasca in care ingredientul principal este iaurtul si pe care am avut curajul sa o incerc eu insumi anul trecut. Ingredientele sunt urmatoarele: iaurt, castraveti, usturoi, marar, nuci, ulei si apa. Stiu, suna ca nimic altceva! Gustul insa este ok, ca orice care contine usturoi :P, iar modul de preparare este descris frumos in videoclipul de mai jos.

Dar hei, ce legatura are asta cu Psihopedia?

Ei bine, se vehiculeaza, in diverse medii, tot felul de informatii legate de beneficiile iaurtului si, in special a micro-organismelor "de treaba" care intra in compozitia acestuia, asa anumitele probiotice. Probioticele sunt micro-organisme, care, in contrast cu actiunea microbilor "rai" ar avea un rol pozitiv in dinamica proceselor biologice ale organismului, contribuind la sporirea imunitatii si o mai buna stare generala de sanatate (2). 

Fara a exista date statistice clare sau dovezi stiintifice foarte bine fundamentate, s-a putut totusi observa empiric faptul ca anumite populatii din balcani sau din Rusia, a caror alimentatie contine, din plin, produse obtinute din laptele fermentat, ar sta mai bine la capitolul longevitate (3). Dar nici asta nu are o prea mare egatura cu Psihopedia, nu-i asa?

Ce se cunoaste mai putin despre iaurt si probioticele din el, este faptul ca acestea ar avea un rol in diminuarea anxietatii. Un studiu recent arata ca persoanele care consuma in mod regulat iaurt, se gasesc mai putin intre cei care sufera de anxietate (4).  

Asa stand lucrurile, ne imaginam ca vecinii nostri bulgari, ar trebui sa fie niste adevarati campioni ai luptei contra anxietatii - daca nu cumva au renuntat la retele lor traditionale, si au adoptat stilul de alimentatie fast-food, sau cum imi place mie sa-i spun - Solutia Finala.  

Dar adevarul este ca bulgarii nu sunt cei mai fericiti oameni de pe pamant, din motive pe care multi si-au batut capul sa le gaseasca. S-a spus spre exemplu ca sunt materialisti, in conditiile in care o duc rau din acest punct de vedere si nu au parte de prea multe parale. De asemenea, s-a spus ca se pricep, ca tot balcanicul, la "arta de a-ti plange de mila" (5).

Asadar, poate ar fi mai interesant, dupa ce ne luam portia zilnica de iaurt, sa vedem si ce manaca elvetienii, care i-au surclasat anul acesta pe danezi in topul celor mai fericite natiuni.

(1) Imaginea Yogurt, de Vivian D. Nguyen, via Flikr, sub licenta CC BY-NC-ND 2.0

(2) DiLonardo, M, (2005-2015); What are probiotics; website: WebMd

(3) Bateman, M.; (March 03, 1996) GREAT-UNCLE BULGARIA'S SECRET Want to live to be 100? In a remote area of the Balkans, many do - and it may be something in the yoghurt. Michael Bateman on the world's healthiest cuisine; website: The Independent

(4) University of Maryland, Baltimore; (June 09, 2015); Decreased social anxiety among young adults who eat fermented foods; website: Science Daily

(5) Ditchev, I.; (Septembrie 17, 2013); Nefericiti si pe buna dreptate, website: Vox Europ

Continue reading

stil de viata

Frumusetea & Ochii Privitorului

Cum te vezi si cum te vad ceilalti? Te privesti cu prietenie sau esti principalul tau critic? Un experiment psihologic si artistic interesant promite sa iti schimbe modul de a-ti privi propria frumusete.

Se spune ca frumusetea este in ochii privitorului. Ei bine, imaginati-va scenariul urmator: un artist plastic, care face portrete-robot, va deseneaza portretul fara a va vedea figura. Va folosi doar indicatiile pe care i le oferiti verbal. Nu va poate vedea dar va poate auzi, si, astfel, ajunge sa incropeasca un portret. 

Intr-o a doua parte a experimentului, acelasi artist, va deseneaza portretul-robot, folosind doar indicatiile primite din partea unei terte persoane.  Este cineva pe care abia l-ati cunoscut, dar cu care vi s-a spus sa va purtati prietenos.

Intrebarea este urmatoarea: vor exista diferente intre cele doua portrete? In fond, si voi, dar si persoana cealalta, veti descrie acelasi chip. In urmatorul videoclip, veti vedea ce s-ar putea intampla si care ar putea fi rezultatul unui astfel de experiment.  

Asadar, nu doar ca asemanarea abia daca se mai vede, dar, s-ar parea ca este mai aratos portretul desenat cu ajutorul indicatiilor celeilalte persoane, comparativ cu potretul realizat cu ajutorul propriilor indicatii.

Initial nu poti sa nu fii "atins" de perspectiva emotionala aleasa de autorii experimentului, care doresc sa foloseasca acest prilej pentru a raspandi un mesaj generos - cel al auto pretuirii. Se incearca a se sugera faptul ca ne este greu sa ne auto-apreciem frumusetea, in timp ce oamenii din jur ne vad mai frumosi decat reusim noi insine sa o facem. 

Din pacate, cu toate ca mesajul filmuletului este unul frumos si emotional, cred ca, aprecierea este mult mai dependenta de subiectivismul celui care face descrierea decat lasa filmul sa se inteleaga.

Ar fi fost poate prea complicat sa transmitem un mesaj de genul: uneori ne vedem mai frumosi decat ne vad altii iar alteori ne vedem mai uratei. Totusi, un astfel de mesaj imi pare mai apropiat de realitate, chiar daca mai putin spectaculos, mai putin emotional si, in final, mai putin comercial. 

Da, depinde pe cine ai chema sa contribuie la zugravirea portretului tau. Unii chiar te plac, fiindca trezesti in constiinta lor amintiri placute, si chipuri ale unor oameni din categoria in care te-au incadrat - aceea a "persoanelor de treaba". 

Altii in schimb, te vor descrie in termeni mai putin avantajosi, pentru motive pe care le-ar fi greu sa le precizeze - chiar si o repulsie inconstienta poate fi un motiv, nu-i asa? Nu ati intalnit niciodata oameni care spun... "ei bine, nu il sufar si gata... n-as putea sa spun de ce... are el ceva..."?  

Dar poate conteaza mai putin felul cum te descriu ceilalti, luati cate unul. Noi insine ne-am putea descrie din puncte de vedere diferite: intr-o zi ne-am putea face o descriere "prietenoasa", care tine cont de ceea ce ne avantajeaza, iar intr-o alta zi ne-am putea face o descriere mai critica, obsedata de neajunsuri si neimpliniri personale.

Nu este obligatoriu sa te vezi mai rau decat ceilalti, sau poate ca ai putea sa o faci doar din falsa modestie, fiindca nu este social acceptabil sa te lauzi singur. Poate ca v-ati emotionat si voi privind filmul, dar, in fond, cat de mult sens are mesajul sau?  

Fireste, este trist faptul ca nu reusim sa ne apreciem propria frumusete, fie aceea si numai fizica. Totusi, in unele situatii, este mai sanatos din punct de vedere social si psihologic sa ne vedem mai putin frumosi decat suntem. 

Unde mai progreseaza cineva care nu mai are nimic de imbunatatit la sine insusi? Cineva care se crede atat de frumos, incat eforturile de crestere si dezvoltare personala nu mai au niciun rost? Probabil ca atunci nici dusul zilnic nu mai are prea mare importanta...  

Daca discutia devine usor una despre stima de sine, atunci, ei bine, mesajul acesta emotional si nespecific, care are totusi potentialul de a deveni "viral", e doar un mod iluzoriu de a sustine cauza unei stime de sine mai puternice. Dar avem intotdeauna nevoie de asa ceva? Consider ca stima de sine nu ar trebui "umflata cu steroizi", in mod artificial.  

Sunt de acord ca unii dintre noi au o stima de sine scazuta si ca trebuie sa gasasca o cale de a o creste. Totusi, ideea filmului "ceilalti ne vad mai frumosi", este doar o generalizare care schioapata, ca orice generalizare. Ea se poate potrivi unora dintre noi, dar nu si altora. Probabil cei care sufera de narcisism nu se vor descrie niciodata in termeni prea modesti, asta pentru a da numai un exemplu. 

Si sa nu uitam ca participantilor la experiment li s-a recomandat sa se poarte prietenos! Iata aspectul esential, ignorat de concluzia experimentului, care ar trebui atunci sa devina probabil: cand ne purtam prietenos, ceilalti ne vad mai frumosi decat ne vedem noi insine.

Prietenos cu tine insuti

Putem fi prietenosi cu noi insine? Care ar fi rostul unei astfel de atitudini? Mai util decat ideea unei stime de sine, care, iata, se bazeaza pe aspect exterior si este dependenta de aprecierea celor din jur, imi pare conceptul prieteniei cu sine. Ce este aceasta?

Prietenia cu sine nu urmareste obligatoriu doar imbunatatirea parerii despre sine, cu orice pret, ci mai curand o adaptare optima la realitatea sociala, prin intermediul unei auto-aprecieri de bun simt si in scopul valorificarii potentialului personal. Iar uneori, prietenul cel mai bun este acela care iti spune ca te inseli, nu acela care te determina sa te umfli ... pana "te spargi", intepat de ghimpele nevazut al realitatii.  

(1) Imaginea Alice through the looking mirror, de Sebastien Wiertz, via Flikr, sub licenta CC BY-NC-ND 2.0

(2) Iftimie, M.; (2014); Definitia Stimei de Sine; website: Psihopedia

(3) Iftimie, M.; (2015) Prietenia cu Sine, website: Psihopedia

(4) Andre, C,; (2010); Imperfecti, Liberi, Fericiti; editura Trei, Bucuresti

(5) Andre, C, Lelord, F.; (2003); Cum sa te iubesti pe tine pentru a te intelege mai bine cu ceilalti; editura Trei, Bucuresti

Continue reading

stima de sine

666

Am castigat la pacanele si sunt fericit! Dar este oare, cu adevarat, o veste buna? Cercetatorii arata ca pretul real al castigurilor usoare ar putea sa fie o foarte proasta capacitate de decizie.

Una dintre cele mai nasoale situatii din viata mea la liceu a fost aceea in care am luat o nota de unu in teza la Fizica. Aveam 16 ani si, cu o zi inainte de teza, am fost invitat de un prieten la o sesiune de filme. Mi se oferea ocazia rara de a intra la cinematograf pe gratis. Ma simteam „cineva”! 

A fost un film polonez din care nu am inteles mai nimic (desi era subtitrat). Tin minte ca am vazut acolo o pereche de sani polonezi, formidabili, iar cand am ajuns acasa numai de Fizica nu mai aveam chef. Era primul trimestru si trebuia sa mergem cu caietele de teza de acasa asa ca am profitat de ocazie ca sa notez la mijlocul caietului, abia lizibil si „cu simt”, niste formule, pe care speram ca nu le va vedea nimeni.  

Dar nu a fost asa. Formulele au fost vazute si am fost facut de ras in fata clasei. „Ia tu un unu, domnul Marius!” a fost verdictul rece al profului de Fizica. Am invatat tot anul la materia asta, desi o detestam fiindca nu avea nimic palpitant sau artistic in dansa, si eforturile mi-au fost incununate de succes, in sensul ca nu am ramas „pe vara”. O experienta foarte stresanta care a durat si a durut foarte mult. Si totusi... Lectia a fost una pretioasa!  

Intr-un fel, mi s-a intamplat exact ce i s-a intamplat fetei din urmatorul videoclip.

Daca ar fi castigat 2000 de dolari atat de usor, probabil ca, acest castig generos si neasteptat nu ar fi facut decat sa o transforme intr-o prostituata. De altfel, prin forta lor didactica, sunt fascinante primele experiente dintr-un anumit context. Asa a fost descoperit efectul de imprinting, care presupune ca prima experienta intr-un anumit context este decisiva pentru comportamentul nostru viitor.  

Imprintingul este definit ca invatare rapida, cel mai adesea caracteristica unei anumite faze a dezvoltarii, si care nu prea tine cont de consecinte (2). Imprintingul, cred eu, este explicatia pentru majoritatea situatiilor in care, continuam sa facem ceva, desi experienta arata ca nu e bine si consecintele sunt negative. Psihoterapia este probabil singura sansa de a modifica aceste scheme comportamentale. 

Prima data cand am copiat, prima data cand am iubit, prima data cand am participat la un concurs, prima data cand ne-am pus creativitatea la incercare... sau prima data cand am facut sex pe bani... Prima data este, nu-i asa, un izvor de cunostinte, informatii, emotii dar si de concluzii ... Prima data este un tezaur informational!

S-a incercat intelegerea mecanismelor dependentei de jocuri de noroc prin fenomenul de imprinting. Astfel, cei care fac o „cariera de jucatori la cazino”, au adesea experiente cu „final fericit” in primele lor contacte cu jocurile de noroc. In timp insa, acest initial succes se dovedeste a fi o adevarata catastrofa (4). Caci, in fond, ceea ce ne ramane nu sunt banii ci informatiile, experienta cognitiva, iar de aici, capacitatea de a lua decizii. 

Insa nu doar primele experiente fericite par a influenta deciziile noastre. Chiar si experientele recente care au drept rezultat un castig sau o recompensa, ne conduc la acelasi mecanism al deciziei, viciat. Este deci adevarat faptul ca memoria retine mai usor primele dar si ultimele evenimente sau elemente dintr-un sir (Efectul Primaritatii / Efectul Recentei). Iar in final, se confirma Legea Efectului (Thorndike) - actiunile recompensate, persista.

Succesul este un invatator deplorabil. El seduce oamenii, facandu-i sa creada ca nu pot pierde. Bill Gates

Tentatiile sunt mari, este adevarat. Fetele frumoase sunt tentate sa castige usor de pe urma frumusetii lor. Barbatii puternici sunt tentati sa castige usor de pe urma fortei lor. Tinerii puturosi sunt tentati sa castige prin lene. Chiar si pensionarii sunt tentati sa castige usor de pe urma neputintei lor. Avem tendinta sa folosim ceea ce ne este la indemana. In final, se dovedeste insa ca bunul simt comun este singurul de pe urma caruia putem sa castigam ceva in viata.

(1) Imaginea Megan & the Check, de Asten, via Flikr, sub licenta CC BY-NC 2.0

(2) Wikipedia; Imprinting Effect (Psychology) website: Wikipedia

(3) Science Daily; (June 10, 2015); The price of happy-ending can be bad decision-making; website: Science Daily

(4) Iftimie, M.; (2014) Terapia prin catastrofa, website: Psihopedia 

Continue reading

victime

Calea Usoara

Orice are un pret... Ei bine, $cat vrei pentru prietena ta? Imaginati-va ca cineva v-ar adresa aceasta intrebare, ca in acest experiment social! In fond e o societate de consum, nu-i asa? 

Stiti cum sunt relatiile. Nu-s chiar ca in reclame, desi pornim de la premisa ca ar trebui sa fie. Relatiile vin cu parti frumoase, cu bucuria de a impartasi, cu bucuria de a primi... Poate chiar si cu bucuria de a oferi, cine stie? Dar relatiile vin si cu responsabilitati, cu visuri, cu posibilitati limitate, care ne demoralizeaza uneori.

Stiti cum sunt si tinerii. Ahtiati dupa succes, daca s-ar putea, fara prea mari eforturi, si intr-un timp cat mai scurt. Probabil ca toti suntem niste ratati daca nu am devenit milionari pana la varsta de 27 de ani. Sau cel putin asa credeam cand eram la liceu. Tinerii vor gasi intotdeauna magia potrivita pentru a-si indeplini visurile...

Iar cand magia ne iese in cale, reactia este aproape garantata!

E vorba despre un barbat care abordeaza un cuplu tanar si ii solicita tipului o ora, care include servicii sexuale, cu prietena lui, pentru... 11 000 de dolari (=43 608 RON =436 080 000 ROL =o casa sau o garsoniera, in anumite locatii din Romania). 

Ok, si eu am sentimentul ca este regizat acest videoclip. Gasesc ca atitudinea fetei de a ceda atat de usor unui strain, fie si pentru o suma de $11 000 este putin cam "prea open-minded", ca sa fie si adevarata. Sau poate ca inca nu stiu destul despre oameni? Dar nu despre acest "caz" e vorba aici.  

Videoclipul ar putea fi o reprezentare simbolica a ceva care ni se intampla zilnic. Aproape fiecare situatie vine cu un set de optiuni. In majoritatea cazurilor, ies in evidenta doua optiuni clare, cu o pronuntata incarcatura arhetipala: calea usoara, eficienta pe termen scurt, dar compromitatoare si calea dificila, putin incurajatoare pe termen scurt, dar onorabila si cu rezultate de invidiat, pe termen lung. (2)  

Alegerea nu este aproape niciodata usoara, dar educatia si cei 7 ani de acasa, ne fac sa simtim, la un moment dat ce anume ni s-ar potrivi mai mult, nu neaparat si ce ar fi mai bine.

Calea Usoara

Avantaje

Dezavantaje

rezultatele apar repede  rezolva anumite preocupari practice si nevoi imediate faciliteaza anumite oportunitati deschide anumite usi poate consolida, pe termen scurt, relatiile este atractiva prin lipsa eforturilor si efectul imediat atrage atentia, este spectaculoasa poate obtine adeziunea, pe termen scurt poate starni invidia, pe termen scurt

este iluzorie si efemera pierderea increderii in sine si in ceilalti pierderea increderii celorlalti in noi, din cauza compromiterii valorilor umane pierdem oportunitatea de dezvoltare personala pierdem oportunitatea de dezvoltare a abilitatilor, a resurselor psihice apare risipa de resurse, materiale si psihice bucuriile si satisfactile sunt superficiale, trec repede apare limitarea, stagnarea, dificultatea de a creste neintelegerea mecanismelor reale ale succesului

Calea Grea

Avantaje

Dezavantaje

avantajele apar in timp dezvoltare personala si profesionala se dezvolta un management judicios al resurselor, cu evitarea pierderilor si a risipei se dezvolta o intelgere profunda a vietii apar bucuriile mai profunde, care solicita mai putina cheltuiala, dar mai multa participare sufleteasca asigura dezvoltarea rezistentei la frustrare, la respingere, la esec - a unor mecanisme de coping eficiente, a capacitatii de efort voluntar se produce o selectie automata a prietenilor si cunostintelor, pe criterii de valoare umana starneste admiratie, pretuire

eforturile pot descuraja poate aparea rutinarea si demotivarea rezultatele apar greu frustrarile pot deveni coplesitoare relatiile pot avea de suferit din cauza privatiunilor poate aparea depresia, demotivarea, furia

Sunt doua forme distincte de eroism care prind contur ca urmare a predilectiei pentru una dintre cele doua cai. Eroismul ieftin, de-o zi sau doua, care apare prin compromis si datorita acestuia. Este un eroism lipsit de valoare, dar capabil sa atraga atentia pentru scurte perioade de timp. Eroii de acest fel isi iau cele 5 minute de faima / glorie, dupa care dispar la fel de misterios, fiindca nu mai au altceva de oferit. Sunt superficiali si obscuri, se bazeaza pe tupeu si se pricep la spectacol. Lipsa de seriozitate insa, nu face decat sa naruiasca tot ce intreprind.  

Eroii caii grele sunt experimentati, incercati si au rezerve mari de energie psihica. Au o filosofie profunda, valori nobile si o excelenta capacitate de efort. Ei inspira incredere si nu o vor insela. Evolutia lor este lenta, dar sigura, valoarea acumulandu-se in timp, precum se acumuleaza valoarea unei pietre pretioase, in urma slefuirii minutioase si cu migala. 

Poate ca in fiecare dintre noi se afla putin din fiecare tip de erou. Ma indoiesc ca ei apar, "in stare pura". Cel mai adesea, avem de-a face cu o lupta interioara intre aceste atitudini, experimentam una, ajungem la anumite rezultate, iar apoi experimentam cealalta postura. Viata este, mai mereu, o impletitura de acest fel.

(1) Imaginea Jewelry, de Aleksey Gnilenkov, via Flikr, sub licenta CC BY 2.0

(2) Rasmussen, P.; (2011); The quest to feel good; Taylor & Francis Group, N.Y.
 

Continue reading

m6

Sedentarismul Mental

Cunoastem efectele sedentarismului asupra sanatatii fizice. Mai putin intelese sunt insa conexiunile existente intre sedentarism si depresie. Dupa ce veti citi in acest articol despre "exercitiile fizice mentale", nu veti mai avea nicio scuza pentru o sanatate ce lasa de dorit!

 

Nu mai acordam atentie miscarii. Motivele sunt multiple - necunoastere, supra-incarcarea cu sarcini si responsabilitati, un job suprasolicitant, care presupune statul pe scaun, o ambitie profesionala, televizorul, ca mijloc de recreere, alte mijloace de recreere care exclud miscarea. Acestea sunt ingredientele unui stil de viata sedentar si profund vulnerabil, cu tot ce presupune el. Putem vorbi despre adevarate ravagii pe care sedentarismul le face asupra sanatatii noastre, acesta reprezentand una din armele cu care ne ranim singuri (2).
 

boli ale inimii si ale circulatiei  probleme ale articulatiilor  diabet de tip 2  probleme sexuale  obezitate

probleme ale metabolismului  cefalee insomnia cancer  imbatranire si moarte prematura

Stiu, nu este o lista prea incurajatoare. Mai putin explorate au fost conexiunile intre depresie, sau alte tulburari emotionale si sedentarism. Totusi, de curand, un studiu a dovedit faptul ca suntem cu atat mai predispusi la depresie cu cat si stilul nostru de viata exclude miscarea (3). 

Consider insa ca legatura dintre depresie si sedentarism nu este una de cauzalitate ci de covariatie - unde apare depresia, apare si sedentarismul, fara ca una sa fie cauzata de cealalta, asa cum rasaritul nu este cauzat de cantatul cocosului, desi apar simultan.

Cauzele depresiei sunt complexe, de natura biologica, psihologica, sociala si chiar culturala, iar radacinile acesteia se gasesc in copilarie si in stilul de viata format pe atunci. De aceea, se poate descoperi ca o simpla crestere a activitatii fizice (un adevarat supliciu pentru un depresiv, cu lipsa lui de motivatie, bine-cunoscuta) nu reuseste cu adevarat sa elimine depresia (4). Este, cel mai adesea nevoie de o interventie terapeutica, prin aceasta intelegand psihoterapia propriu-zisa.

S-ar putea totusi sa avem nevoie de o motivatie serioasa, chiar si noi, cei care nu suferim de depresie, pentru a ne pune in miscare si a oferi organismului nostru conditiile de care are nevoie pentru a se mentine viu, tanar si sanatos. Din aceasta motivatie fac parte cunostintele despre necesitatea miscarii, un plan de exercitii si un model adecvat nivelului nostru de pregatire fizica, poate chiar si un partener de antrenament. 

De asemenea, conceptiile potrivit carora, miscarea e pentru cei tineri - "Dar eu am imbatranit maica / taica!" - reprezinta un mare impediment in formarea motivatiei pentru activitate fizica. Din pacate, chiar si tineri de 30 de ani pot avea astfel de conceptii uneori, urmarile si efectele fiind pe masura. 

Poate va este la fel de greu sa va vedeti alergand pe un teren de sport, pe cat imi este mie de greu sa ma vad rezolvand probleme de matematica superioara. Si totusi, merita din plin sa o faceti, chiar si la nivel mental. Se pare ca atunci cand ne vizualizam facand anumite exercitii, muschii reactioneaza intr-un mod aproape similar unei situatii in care le-am face, in mod real, ei, spre exemplu, arzand calorii si dezvoltandu-se (5). Iata o resursa importanta, chiar si pentru cei care, din motive de sanatate, nu se mai pot misca foarte mult (6).

(1) Imaginea Cable Beach Exercise, de Ross Websdale, via Flikr, sub licenta CC BY-NC-SA 2.0

(2) Mercola, J.; (August 7, 2014); Prolonged Sitting Can Lead to Depression and Other Mental Health Problems, website: Mercola.COM

(3) Jannique G.Z. van Uffelen, Yolanda R. van Gellecum, M.Soc.Sci , Nicola W. Burton, PhD , Geeske Peeters, PhD , Kristiann C. Heesch, DrPH , Wendy J. Brown, PhD (September, 2013) Sitting-Time, Physical Activity, and Depressive Symptoms in Mid-Aged Women, website: American Journal of Preventive Medicine

(4) Chalder, M., Wiles, N., Campbell, J., Hollinghurst, S., Haase, A., Taylor A.; (Jun 06, 2012); Facilitated physical activity as a treatment for depressed adults: randomised controlled trial; website BMJ

(5) Ranganathan VK1, Siemionow V, Liu JZ, Sahgal V, Yue GH.; (2004); From mental power to muscle power -- gaining strength by using the mind; website: NCBI

(6) LeVan, A.; (Dec 3, 2009); Seeing Is Believing: The Power of Visualization Your best life, from the comfort of your lazy boy; website : Psychology Today

Continue reading

stil de viata

Abisurile Tentatiei

Astepti sau consumi prajitura numaidecat? Daca pofta este mai mare decat tine, te alaturi tagmei rusinoase a celor compromisi. Dar este oare pofta mai mare decat toti?

Copiilor le vine greu uneori sa inteleaga regulile societatii. Ei ar alege calea usoara, chiar daca, cea grea este mai avantajoasa pe termen lung. Dar stim totusi ca au tot timpul din lume pentru a intelege, intr-o buna zi. Ne multumim sa le mai explicam, cu multa rabdare, o data, si inca o data... Uneori ne distreaza dificultatile prin care trec si tendinta lor de a "face regulile" intr-o lume in care abia au patruns.

Nu avem insa aceeasi intelegere si pentru adultii care esueaza, ca niste copii...

La modul metaforic, prajitura din videoclip ar putea sa reprezinte orice situatie in care avem de-a face cu o regula de un fel sau altul - o regula de sanatate, o limita morala sau o lege a statului. Ea ar putea sa fie, spre exemplu oportunitatea de a comite un adulter, sau poate de a incalca o regula de circulatie, de a conduce sub influenta alcoolului, sau, de ce nu, de a organiza fraudarea unei institutii - ca tot se poarta in ultimul timp delapidarea de fonduri.

Substratul videoclipului in care este re-editat experimentul original Marshmallow (2), care a avut drept subiecti copii de 5 ani, este unul "greu". Imaturitatea morala sau emotionala produce multe victime colaterale si ai spune ca tot ce ne trebuie este DNA, ANAF, sau ICCJ, ori alta institutie de forta si control, fara de care devianta ar inflori.

Ar fi trist daca cineva "ar consuma toate prajiturelele" fara ca nimeni sa observe. Experimentul de mai sus, asa amuzant cum este el, aduce in prim plan ideea de eroism si valoare personala, de meritocratie. Cand lipseste logica din recompensa si pedeapsa, societatea o ia razna, iar ideea de eroism degenereaza. Devii atunci erou cand "mananci cat mai multe prajuturele", despre care nimeni nu stie cum le-ai obtinut, pe baza caror merite si pe temeiul caror eforturi...

Ai spune ca este util ca societatea sa dispuna de institutii de forta si control al prajiturelelor... Si totusi... Vreau sa va spun o poveste reala, care imi este familiara.

Am cunoscut un tip, care la cei aproape 60 de ani ai sai, era un visator. Mai mult decat atat, era dornic sa se implice in programe sociale, dedicate tinerilor si persoanelor cu dizabilitati. Poate ca era cam laudaros pentru gustul meu, cand venea vorba de relatiile si conexiunile sale, dar eu il credeam si imi placea visul sau. Nici mai mult, nici mai putin, mi-a spus ca vrea sa faca la Brasov o academie de tenis. 

E grozav sa intalnesti un om care are un scop si crede in acesta! Degaja un entuziasm molipsitor, pe care il puneam pe seama marilor sale realizari ca om de sport si antrenor de tenis cu o cariera de zeci de ani in spate. M-am intalnit cu el la o bere si mi-a aratat proiectul sau, caligrafiat de mana, vorbindu-mi cu o siguranta rar intalnita. Era fascinant!

Ei bine l-am reintalnit pe acest om, zilele trecute. Dar schimbarea era vizibila - tristete si resemnare. Avand parca o presimtire, l-am intrebat ce s-a mai intamplat cu proiectul sau. Mi-a spus cu vocea stinsa ca l-a abandonat... "Ce vrei, sa ma lege astia de la DNA pe degeaba?"

Hmmm... Chiar asa? Marturisesc ca nici macar n-am avut contra-argumente...

(1) Imaginea Geodesic Marshmallow, by Derek Bruff, via Flikr, sub licenta CC BY-NC 2.0 

(2) Iftimie, M.;(Aprilie 4, 2014); Principiul Amanarii Recompensei; website: Psihopedia

 

Despre Autor

 

Marius Iftimie, psiholog, consilier educational si psihoterapeut in supervizare, membru al Colegiului Psihologilor din Romania, blogger, autor, fotograf, colectionar si voluntar.

Continue reading

virtute

Cardurile Magice ale Destinului

"Secretul (iti va schimba viata)" - asa mi-a fost recomandat acest film care, aniverseaza, in curand, 10 ani. Si asa a si fost! Chiar mi-a schimbat viata! Din pacate sau poate din fericire, nu toti l-au inteles la fel ca mine...

Marturisesc ca sunt genul de om pe care aspectele spirituale si profunde ale vietii nu l-au prea ocolit. Acesta e norocul meu, probabil...

Ei bine, dupa cativa ani de cand am vazut filmul Secretul pentru prima data, l-am revazut la facultatea de psihologie, unde ne-a fost proiectat. Desi nu mai era nevoie, prin intermediul acestui tip de recunoastere, mi-a fost intarita convingerea ca este, cu adevarat, un film important.

Ce este Secretul?

Secretul este un film motivational si mai mult decat atat. Fragmente din Secretul se gasesc intr-o multime de alte materiale - cartile In zarea nemuririi, de Prentice Mulford, sau Gandeste ca un Campion de Donald Trump sunt doar doua dintre acestea. Imi amintesc ca am citit "In Zarea Nemuririi", pe la varsta de 16 ani, cand altii sunt mai preocupati de jocuri, iubire si distractie... Dar, asa cum imi place mie sa spun, "Viitorul isi ia revansa, intotdeauna!"

Iata numai cateva dintre principiile pe care mi le-au transmis aceste carti.

I. FORTA GANDIRII

Cu cat se incarca mai mult cu gandire, cu atat Spiritul devine mai apt sa o primeasca si atrage mai multe ganduri la sine. Astfel, daca intretinem in noi, cu preponderenta, idei de curaj, speranta, bucurie, vigoare, putere, barbatie, dreptate, blandete, ordine, precizie, vom atrage si vom primi din ce in ce mai mult din aceste elemente - gandire. In zarea nemuririi. Prentice Mulford (2)

Cu riscul de a trece drept "dileala specifica varstei", cred ca este util ca un tanar de liceu sa citeasca sau cel putin sa ia contact cu astfel de notiuni, sub o forma sau alta. Numai in acest mod va intelege resursele de care, fara sa isi dea seama, dispune in mod nelimitat, si care, in timp, ajung sa faca diferenta in viata sa. Si niciodata nu este prea tarziu sa afli despre puterile tale. Caci, asa cum spunea Maria Robinson,"nu poti sa dai povestii un alt inceput, dar ii poti da oricand un alt sfarsit."

II. INTARIREA POZITIVA 

Desi teama este o forta motivatoare foarte puternica, ea este, de asemenea, extrem de demoralizatoare si distructiva. Poate fi folosita pentru a-i determina pe oameni sa faca ceea ce vrei tu sa faca acum, dar pe termen lung nu iti vor da nimic din creativitatea sau performanta de care sunt capabili. Cand cineva este motivat de teama, lucreaza numai din vointa, nu si din inima. Si numai performanta facuta din inima se ridica deasupra tuturor asteptarilor si aduce contributii si inovatii de neimaginat. Pasi Simpli catre Visuri Imposibile. Steven K. Scott (3)

Din pacate, prea multi dintre noi, am fost educati in frica, si cu ajutorul fricii. Asta, nu doar ca produce traume, care afecteaza deopotriva sanatatea fizica si pe cea mentala, dar contribuie in acelasi timp, in mod dramatic, la scaderea calitatii vietii si chiar la scaderea duratei acesteia. Cand ne dam seama ca putem deveni motivati si ii putem motiva pe ceilalti si prin urmarirea unui succes, nu doar prin evitarea unui esec, viata devine o experienta entuziasmanta.

III. CURAJ & ACTIUNE

Exista intotdeauna posibilitatea esecului dar exista o sansa mai mare de reusita daca incerci efectiv sa faci ceva, in loc sa stai degeaba. N-am fost convins ca voi avea succes la radio dar am raspuns provocarii iar emisiunea mea a fost un mare succes. Insa a trebuit mai intai sa-mi asum riscul si sa aflu.Viata poate fi o experienta de cea mai buna calitate daca oferi o sansa eului tau cel mai bun. Cu totii avem ceva unic de oferit. Sarcina noastra este sa descoperim ce si sa lucram cu pasiune in acest sens. Gandeste ca un Campion. Donald Trump (4)

Am inteles tarziu ca, pentru a te integra in societate, ai nevoie de curaj. Pare ca, adesea, curajul, este caracteristic acelora care transgreseaza regulile si morala sociala, pentru a "merge pe calea lor"... My way, or no way... Dar adevarul este ca acestia din urma sunt mai ingroziti decat cei care, in mod umil, incearca sa isi duca viata de pe o zi pe alta. Si rezultatul este ca raspandesc aceasta groaza in jur.

IV.  ECHILIBRUL

Negativismul nu este niciodata modul optim de a rezolva o situatie. De cele mai multe ori, acesta va face prizonierul situatiei, blocand orice schimbare reala. Un lucru in realizarea caruia este investita energie negativa, se va contamina de aceasta si, in timp, va da nastere la si mai multa durere, la si mai multa nefericire. Mai mult, orice stare interioara negativa este contagioasa: nefericirea se raspandeste mai repede decat o boala. Puterea Prezentului. Eckhart Tolle (5)

Cred ca nefericirea poate fi utila. Cum am putea sa progresam daca nu am fi, macar putin, nefericiti? Totusi, ce vom face cu aceasta nefericire? Ne vom multumi sa o aprofundam, la nesfarsit? Sau o folosim pentru a-i determina pe altii sa ne faca pe plac, sa ne indeplineasca ei dorintele? Desi este utila putina nefericire, cred ca este mai util sa invatam sa ne transformam nefericirea in scopuri si, apoi, in actiune.

V. VISURI & SCOPURI

Din propria mea viata, si intalnindu-i pe altii, vreau sa fac clar faptul ca,  fiind nascut in partea dezavantajoasa pentru cei mai multi, nu inseamna ca locul acesta de nastere trebuie sa ramana o adresa permanenta. Nu conteaza de unde vii ci incotro te indrepti! Gandeste Cutezator. Ben Carson (6)

Poate cea mai valoroasa resursa de care dispunem, este capacitatea noastra de a ne transforma nevoile, frustrarile si nefericirea in visuri iar apoi in scopuri si in actiune. Nu exista succes mai mare decat acela rezultat din investirea darului cu care ne-a inzestrat Dumnezeu, si de care este bine sa fim constienti, in ceva care are o semnificatie pentru cei din jur. Poate ca este un talent, o pricepere, o indemanare, o usurinta neobisnuita de a face ceva anume. Ce este mai frumos si mai profitabil decat sa pui asta in slujba comunitatii?

Ce sunt Cardurile Magice ale Destinului?

Ei bine, pentru ca tot vorbeam la inceput despre filmul Secretul, dupa ce am vazut acel film mi-a venit ideea de a-mi fixa cateva momente cheie din viitorul meu. In mod inspirat, acestea, sau cel putin o mare parte dintre ele, s-au dovedit a fi realizabile, desi ambitioase, si, s-ar putea spune ca, acum, dupa mai multi ani de eforturi cu directie bine determinata, sunt mai curand de domeniul trecutului.

Am fixat deci cateva momente din viitor, care spre exemplu, in cazul meu, se legau de educatie si dezvoltare profesionala. Erau niste obiective bine definite, cum ar fi sa zicem, a ma descurca bine la examene, sau a ma focaliza asupra studiului. Le-am notat pe niste coli de marimea unor carduri bancare si apoi le-am plastefiat, astfel incat sa reziste trecerii timpului. 

Le am si acum in port-document si lumea se uita crucis cand mi le vede acolo - ce-or mai fi si astea si cat de ciudat poate fi tipul acesta? Dar eu extrag din cand in cand cate un astfel de card si vizualizez situatia descrisa acolo. Desigur, e riscant sa doresti si sa astepti ceva de la viitorul tau. Am avut insa prezenta de spirit ca sa fac munca si eforturile un obiectiv in sine. Si da, e riscant si sa ai un astfel de obiectiv - uneori pur si simplu nu esti lasat sa faci eforturi... alteori, nu iti permite sanatatea...

Totusi, a meritat din plin sa confectionez aceste carduri. Nu am niciodata momente in care nu stiu ce vreau de la viata, iar asta e un lucru bun, cred eu. Poate chiar o binecuvantare! In plus, reintoarcerea frecventa la aceste scenarii, ma umple cu energie si ma motiveaza pentru a depunde eforturile necesare. De asemenea, se dovedeste a fi o tehnica terapeutica foarte eficienta!

Asa cum spuneam insa, din pacate, nu toti au inteles Secretul la fel ca mine. Unii nu au facut decat sa retina partea cu visarea si sa ramana blocati intr-un vis fara-de-sfarsit, care nu le-a adus nimic bun. In plus, in loc sa cultive cele 5 elemente pe care le-am descris mai sus, s-au multumit sa se afunde in negativism, reprosuri si pasivitate. Iata ca Secretul poate duce si la asa ceva, atunci cand este rau inteles... Poate ca unii dintre noi sunt mai aproape de Secret decat ceilalti...

(1) Imaginea The Cards, de Chris Rogers, via Flikr, sub licenta CC BY-NC-SA 2.0

(2) Mulford, P.; (1992); In Zarea Nemuririi, editura Lotus, Bucuresti

(3) Scott, K., S.; (2007); Pasi Simpli catre Vise Imposibile, editura Curtea Veche Publishing, Bucuresti

(4) Trump, D., McIver, M.; (2009); Gandeste ca un Campion, editura Litera International, Bucuresti 

(5)Tolle, E., (2012) Puterea Prezentului, editura Curtea Veche Publishing, Bucuresti

(6) Carson, B., Murphey, C.; (2004); Gandeste Cutezator; editura Viata si Sanatate, Bucuresti

Marius Iftimie, psiholog, consilier educational si psihoterapeut in supervizare, membru al Colegiului Psihologilor din Romania, blogger, autor , fotograf, colectionar si voluntar.

Continue reading

sensuri

Tinerete fara Batranate

Ati auzit probabil despre calugarii budisti din Tibet care depasesc usor suta de ani si nici macar nu arata asa de rau... Ei bine, stiinta scoate la iveala ca, longevitatea lor ar putea avea un alt secret decat stilul de viata sanatos.

Un invatator oriental le explica elevilor sai ce inseamna sa meditezi. In acest scop, el le-a adresat urmatoarea intrebare: Cine stie sa umple o sita cu apa? Discipolii au fost blocati de provocarea ermetica a maestrului. Invatatorul a luat apoi o sita si a aruncat-o intr-un vas cu apa: "Iata, e plina cu apa!" Morala e insa si mai interesanta: "Ei bine, asta inseamna sa meditezi!"(2)

Am verificat eu insumi si s-ar parea ca gospodinele care sunt familiarizate cu sitele, descopera mai usor raspunsul la aceasta provocare. Dar nu despre site vreau sa va vorbesc aici. Meditatia, aceasta practica orientala neobisnuita, are mistere care se cer elucidate... Si nu sunt singurul care crede asta.

Ce este asa special la calugarii budisti din Tibet, si ii ajuta sa atinga varste de invidiat, nu oricum, ci in conditii de maxima sanatate si intr-o forma fizica excelenta? Ai spune ca stilul de viata sanatos. Cu toate acestea, cercetatorii, preocupati de acest fenomen, si in special de meditatie, care este o caracteristica importanta a acestui stil de viata, au descoperit un lucru frapant - longevitatea lor are un alt secret! 

Occidentul este asa cum il stim - frenetic si totusi preocupat de performanta si eficienta. Asta l-a purtat pana la portile marilor temple budiste, in cautare de raspunsuri. Meditatia, aceasta ciudatenie orientala, care, pe multi occidentali ii nedumereste profund si ii plictiseste la culme, tocmai datorita lipsei de stimulare, avea pana de curand, un secret: ea sporeste nivelul unei enzime asociate cu longevitatea, fapt riguros dovedit stiintific.(3)

Ni se da de inteles astfel ca povestile despre calugarii budisti care ating varste de sute de ani, si par sa fi descoperit secretul tineretii vesnice, nu erau chiar simple povesti. Iata, in sfarsit, o puternica motivatie, necesara pentru a suporta "supliciul unei minti goale" si a unei absolute lipse de activitate.

Credeati ca este usor sa nu faci nimic? Ei bine, va inselati! Se pare ca tocmai momentele in care avem impresia ca nu facem nimic, sunt cele mai incarcate de stres, de ingrijorari si preocupari, care mai de care mai apasatoare si nocive. De aici si interesul psihoterapiei pentru meditatie - e oare posibil sa devii constient de "acum si aici", sau de toate gandurile care ne trec prin minte, in mod involutar? Dar sa controlam durerea? 

Se pare ca raspunsul la toate aceste intrebari este oferit de practicile meditative orientale. Spre exemplu, cei care mediteaza, prezinta o mai buna capacitate de control al durerii. Oamenii de stiinta pun acest fapt pe seama capacitatii meditatorilor de a se focaliza pe alte aspecte ale prezentului, lucru care minimalizeaza durerea in sine. (4) 

Se apreciaza chiar ca efectul calmant si terapeutic al meditatiei este comparabil cu cel al morfinei! Ar putea fi de folos celor care, in mod involuntar, nu fac decat sa isi amplifice suferintele fizice dar mai ales emotionale.

Astfel, psihoterapia ajunge sa integreze practici orientale de meditatie, in scopul de a "calma mintea", si a tempera pornirea irezistibila a acesteia de a genera scenarii. In unele cazuri aceste scenarii sunt de-a dreptul apocaliptice, iar meditatia venea, pe de o parte, sa calmeze, iar pe de alta parte, sa sustina constientizarea. Acum insa, avem un motiv in plus sa meditam!

La nivel microbiologic, lucrurile sunt clare: lungimea lanturilor de ADN, este aceea care determina longevitatea si rezistenta noastra la boli. In timp ce apar vestile tulburatoare legate de scurtarea lanturilor de ADN (si, in consecinta, bolile de tot felul), ca urmare a neglijarii si abuzurilor suferite in copilarie (5), primim si o veste pozitiva: meditatia poate proteja, daca nu chiar si reface telomerii ADN -ului.

Enzima despre care vorbeam la inceput - telomeraza - pare sa influenteze rozatoarele de laborator in moduri fascinante - ele intineresc, literalmente, ca urmare a cresterii artificiale a nivelului acestei enzime: isi recapata fertilitatea, acuitatea simturilor si asa mai departe. Intreg procesul de imbatranire este inversat. (6) Grozav, nu-i asa? Iar acum aflam ca aceeasi enzima, prospera ca urmare a unui stagiu de aprofundare a practicilor orientale meditative, cu durata de cateva luni.

Tehnici de Meditatie

Meditatia imbraca multe forme: de la concentrarea asupra unei formule sacre, sau asupra unei emotii, pana la urmarirea pasiva a gandurilor, cu sau fara ajutorul muzicii. Urmarirea pasiva dar interesata a sunetelor care apar in jur este o forma de meditatie. Imi amintesc ca am facut asta la un seminar, pe cand eram in facultate, ghidati de profesorul nostru de Bazele Psihoterapiei.

Consider de asemenea, ca exista o foarte mare asemanare intre exercitiile de relaxare - de exemplu antrenamentul autogen Schultz, si meditatie. Tind chiar sa cred ca exercitiul respectiv este o forma de meditatie. Unii considera ca rugaciunea crestina este ea insasi o forma de meditatie. Fara a avea pretentia unui ghid complet, iata insa cateva forme de meditatie pe care vi le pot recomanda.

1. Scaldat de Lumina. Consta in vizualizarea unei raze de lumina care, venind de deasupra, patrunde prin crestetul capului si se raspandeste, gradual, in interiorul intregului organism. Este important sa respectati procesul si sa acordati atentie fiecarei parti a organismului: cap, gat, trunchi, bazin, membre.

2. Urmarirea pasiva a gadurilor. Gasesc ca este o forma de meditatie profund aflata in conexiune cu psihoterapia, in care, incercam sa devenim constienti de gandurile care se deruleaza in mod inconstient. Acest tip de meditatie presupune urmarirea sirului de ganduri, fara a interveni in vreun fel, fara a ne implica in curgerea sau stoparea lor. Deveniti un spectator al propriilor ganduri! Iubesc asta!

3. Generarea trairilor. Este o forma de meditatie care, pornind de la o idee, cum ar fi aceea de compasiune, deschidere sau iubire, ajunge sa genereze emotiile aferente, ce vor inunda intreaga fiinta, vindecand-o de suferinta. In acelasi timp, incarcandu-ne cu o astfel de energie, ne va fi mai usor sa intampinam provocarile zilei. 

(1) Imaginea Meditation, de Alice Popkorn, via Flikr, sub licenta CC BY-NC-SA 2.0

(2) Schimoff, M., Kline, (2013) C., Fericit fara motiv. 7 pasi pentru a obtine fericirea interioara. Editura Curtea Veche Publishing, Bucuresti

(3)  Malinowski, P.; (December 20,2012);Meditation improves telomerase activity: a healthier life – but not for all!; website: Meditation Research 

(4) Wanjek, C.; (April 19, 2011); From Ouch to Om, Meditation Reduces Pain; Website: Live Science

(5) Tyrka, A., Price, L., Kao, H., Porton, P., Marsella, S., Carpenter, L.; (October 14, 2009);Childhood Maltreatment and Telomere Shortening: Preliminary Support for an Effect of Early Stress on Cellular Aging, website: NCBI

(6) Jaskelioff, M., Muller, F., Paik, J., Thomas, E., Jiang, S., Adams, A., Sahin, E., Kost-Alimova, M., Protopopov, A., Cadiñanos, J., Horner, J., Maratos-Flier, E., & DePinho, R; (November 28, 2010) Telomerase reactivation reverses tissue degeneration in aged telomerase-deficient mice; website: Nature

 

Marius Iftimie, psiholog, consilier educational si psihoterapeut in supervizare, membru al Colegiului Psihologilor din Romania, blogger, autor , fotograf, colectionar si filantrop.

Continue reading

stres