Se aud multe lucruri rele despre stres, si majoritatea au la baza informatii reale, dar gresit intelese si interpretate. S-a descoperit de curand ca stresul ne face mai urati. Este oare adevarat?
Avand la activ o lucrare de disertatie a carei tema a fost stresul, pot spune ca majoritatea lucrurilor care apar in media despre acest subiect, sunt prezentate intr-un mod denaturat. S-ar parea ca presa care ofera ceea ce se solicita, se multumeste sa zugraveasca un tablou sinistru al acestui subiect, si atat.
In primul rand, nimeni nu stie ce este stresul, in sine. Dictionarul explicativ al limbii romane ofera el insusi o definitie eronata, daca o comparam cu definitia pe care i-a dat-o stresului parintele stresului, cercetatorul canadian de origine maghiara Hans Selye.
Iata cat de multe lucruri sunt cuprinse azi in conceptul de stres:
a. Cauza (externa a) stresului sau agentii stresori – acei stimuli din mediul extern care pot produce o reactie de stres. Ex. un ambuteiaj, un calculator in pana, un sef dificil.
b. Reactia de stres: ansamblu de manifestari psiho-fiziologice care au loc in noi ca urmare a actiunii agentilor stresori – Ex: modificari ale respiratiei, ritmului circulator, al metabolismului hormonal, trairi emotionale puternice, etc
c. Consecintele stresului: efecte ale reactiei de stres asupra comportamentului sau stilului nostru de viata – Ex: a dormi prost, tulburarile digestive, intensificarea fumatului, iritabilitatea, etc
Hans Selye, nu s-a referit decat la reactia de stres atunci cand a definit stresul (punctul b, de mai sus), insa, cumva, de-a lungul timpului, stresul a capatat sensuri noi. Un alt lucru care, de regula este gresit tratat in media este faptul ca stresul apare ca o sperietoare, considerandu-se ca nu are decat efecte negative si, prin urmare, trebuie sa facem orice ne sta in putinta pentru a scapa de dansul.
Adevarul este ca numai atunci cand reactia la stres este exagerat de puternica (aspectul acut al stresului) si/sau indelungata in timp (aspectul cronic al stresului), se produc efectele negative de care ne temem cu totii si care apar mai sus la punctul c. In aceste conditii apare epuizarea resurselor organismului si stresul devine, intr-adevar o arma mortala, in multe dintre cazuri.
Ceea ce se stie mai putin este faptul ca prea putin stres ne conduce la submobilizare si rezultate proaste in majoritatea domeniilor vietii, chiar si in latura romantica si sentimentala a existentei. De asemenea, nu se cunoaste faptul ca oamenii au nevoie de stres pentru o mobilizare optima in activitate, stresul ajutandu-ne, daca apare in proportii rezonabile, moderate, si marind capacitatea de efort, de atentie si focalizare asupra unei sarcini.
De aceea devine esential sa cunoastem cum sa manipulam stresul (adica reactia la agentii de stres) in beneficiul nostru, sa il crestem atunci cand e nevoie de o mai buna mobilizare si sa il scadem atunci cand simtim ca pierdem situatia de sub control.
Un studiu a dovedit faptul ca persoanele "stresate" sunt percepute ca dispunand de o stare de sanatate mai proasta, fiind deci evitati ca posibili parteneri romantici. Nu am nicio indoiala ca este vorba aici despre persoanele excesiv de stresate, aduse la epuizare psiho-nervoasa si fizica.
De asemenea, nu am nicio indoiala ca putin stres le prinde bine chiar si celor care vor sa seduca pe cineva, ajutandu-i sa nu isi subestimeze sarcina si sa ofere tot ce au mai bun, toata atentia lor.
Un alt lucru din categoria miturilor despre stres, sunt "solutiile magice" pentru diminuarea stresului, pe care le intalniti frecvent pe siturile si revistele pentru fete. Asa am intalnit pe un site urmatoarea lista de solutii pentru reducerea stresului:
1. Faceti miscare
2. Luati-va sarcini mai putine
3. Planificati pentru toata saptamana
4. Faceti curatenie pe biroul de lucru
5. Practicati meditatia
Toate aceste strategii de reducere a stresului sunt, in esenta lor, bune si nu pun la indoiala faptul ca, in unele cazuri, ar putea sa se dovedeasca utile in reducerea stresului. Ceea ce autorii acestor liste nu inteleg este componenta subiectiva a stresului, adica faptul ca fiecare persoana devine stresata in felul ei si, deci, strategiile de reducere a stresului ar trebui personalizate.
Ne streseaza in special lucrurile carora, gratie organizarii personalitatii, le acordam o importanta speciala. Nu devin stresat pentru faptul ca am pierdut un CD cu manele (dimpotriva, as putea sa le pierd pentru a ma distra), dar s-ar putea sa fiu foarte stresat daca cineva nu-mi mai inapoiaza cartea cu metode de interventie in psihoterapia cognitiv comportamentala (de aceea nici macar nu povestesc ca dispun de asa ceva).
(1) Imaginea Drowning Under a Mountain of Paper, de Christian Gauthier, via Flikr, sub licenta CC BY-NC 2.0
(2) Cheat Sheet, (acc. Nov. 25, 2015), 5 Easy Ways to Reduce Stress, website: Cheatsheet .com
(3) The Sun, (acc. Nov. 25, 2015), Stress Makes You Ugly, website: The Sun .co.uk
(4) Edutopia (acc. Nov. 25, 2015), Can Stress Help Students?, website: Edutopia .org
(5) Iftimie, M., (2013), Bacalaureatul. O Provocare Holista. Cum se reflecta stresul Bacalaureatului in activitatea onirica a liceenilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu