Mind, People, Lifestyle

Marius Iftimie este administratorul si autorul principal al blogului Psihopedia, licentiat in Psihologie, absolvent al unui Master de Consiliere Educationala si al unui program de formare in Psihoterapie Adleriana, recunoscute de Colegiul Psihologilor, Federatia Romana de Psihoterapie si Ministerul Educatiei. Contact: teleologia@yahoo.com

joi, 9 martie 2017

Furia de Catifea

Homosexualitatea este un mister pe care nu suntem inca pregatiti sa il intelegem. Pana vom reusi acest lucru, putem doar sa observam trasaturile mai stridente ale homosexualilor, cum ar fi... "Furia de Catifea".




N-am sa va ascund faptul ca pana si pentru mine homosexualitatea este un adevarat mister, de nepatruns. De aceea orice lucru apare nou in domeniul cercetarii stiintifice si orice interviu cu specialisti in aceasta privinta, reprezinta un prilej de a face ochi mari si a invata. Dar mai este mult pana sa intelegem... "de ce".

Am intalnit diverse teorii care incearca sa explice homosexualitatea, insa o teorie este doar o ipoteza si nimic mai mult. Putem sa construim ipoteze dar nu putem sa le si demonstram intr-un mod adecvat. Asa cum era de asteptat, lumea are tendinta de a explica homosexualitatea prin filiera genetica, sau prin explicatii de natura caracterologica.

Spre exemplu, unii spun ca homosexualitatea este un rezultat al influentelor mediului. Daca aveti un parinte care detesta celalalt gen si nu l-a inteles niciodata, acest fapt poate sa constituie fundatia unor convingeri de viata ce exclud posibilitatea de a initia sau intretine relatii cu "ceilalti". Unde "ceilalti" reprezinta un fel de inamici.

O alta teorie destul de raspandita este aceea care sugereaza faptul ca, cineva, prin intermediul experientei sale de viata, poate ajunge sa prefere relatiile, inclusiv de natura sexuala cu persoane de acelasi gen, daca vede in acestea mai multa implinire emotionala sau sexuala, mai mult potential, decat i-ar putea oferi relatia cu celalalt gen.

Si, slava Domnului, ramane mult de dorit din partea oricarei relatii, caci relatiile nu sunt perfecte. Daca cineva simte ca se poate afirma ca personalitate distincta in acest fel, de asemenea, o va face. Cu alte cuvinte, oricine ar avea potential sa devina gay, printr-un concurs de imprejurari care sa "il convinga" de faptul ca aceasta ar putea fi pentru el o cale demna de urmat, un scenariu ofertant.

Este de notorietate scandalul provocat de declaratiile fostului candidat la presedintia SUA, neurochirurgul Ben Carson, care observa in mod public faptul ca cineva poate sa intre in puscarie hetero si poate sa iasa homosexual. Cu alte cuvinte, este o problema de oportunitate si alegere. Ulterior si-a cerut scuze, si ma tem ca aceasta observatie a reprezentat un urias impediment in campania sa electorala, costandu-l scump.

Exista o conceptie la nivelul simtului comun care spune ca un comportament de tip gay, ar putea fi comparat cu obiceiul de a consuma dulciuri. Daca cineva si-a dat seama cat de negativ este zaharul in viata sa, poate sa isi puna vointa la treaba si sa scape de zahar pentru totdeauna. Altfel spus, poti elimina nu doar zaharul ci orice altceva din viata ta, inclusiv comportamentele homosexuale, daca chiar vrei sa faci asta. S-ar parea ca nu este atat de usor pentru homosexuali, iar asta poate produce tulburari emotionale.

Mult mai simple sunt teoriile care sugereaza faptul ca ne nastem gay sau nu, si ca nimeni nu poate sa isi schimbe orientarea sexuala pe parcursul vietii sale, indiferent de cate ori ar fi respins de celalalt gen, si indiferent cat de interesant i-ar parea sa se dedea acestui spectacol. Dar acestea sunt doar speculatii - nimeni nu poate demonstra homosexualitatea cu probe stiintifice! Cele mai indraznete rezultate ale unor studii suna cam asa: "homosexualitatea ar putea fi cauzata de o gena".

Cu toate ca nu putem sa ajungem la cauza primordiala a acestei identitati sexuale, in caz ca exista (DOAR) una, putem sa vorbim despre trasaturile care descriu psihopatologia persoanelor orientate in acest fel. Fiindca practicienii in domeniul sanatatii psihice observa anumite corelatii statistice intre homosexualitate si psihopatologie, si, fireste, isi pun anumite intrebari.




Spre exemplu, a aparut termenul peiorativ "Furia Gay", pe care Alan Downs, psihoterapeut care este el insusi gay, a denumit-o cu un termen cosmetizat "Furia de Catifea". A simtit  nevoia sa fie solidar cu trairea populatiei gay si a gasit aceasta formula "indulcita". De fapt, nu este deloc o furie de catifea, sa stiti. Furia gay imbina forta masculina cu instabilitatea emotionala a femeilor, lucru care are niste consecinte devastatoare asupra relatiilor si chiar asupra integritatii fizice a celor implicati.

"Furia de Catifea" vorbeste de asemenea despre depresie, auto-vatamare si suicid, dismorfofobie si tulburari de alimentatie -- care sunt de 4 ori mai raspandite in randul barbatilor gay decat in randul celor heterosexuali. Sursa: The Guardian.

"Furia de Catifea" este si o carte scrisa de catre terapeutul Alan Downs, in care acesta incearca sa isi explice si sa ne explice de unde vine toata aceasta patologie la homosexuali. Asadar, un terapeut gay penticostal era exact ce ne trebuia pentru a intelege fenomenele subtile care au loc in mentalitatea si psihicul acestei categorii sociale. Si daca un astfel de om vorbeste despre aspectele de psihopatologie care se asociaza cu identitatea sexuala gay, probabil ca nu are niciun interes ascuns de a denigra.

Dimpotriva cartea sa, Furia de Catifea pare sa abordeze o perspectiva indulgenta asupra incidentei crescute a psihopatologiei in randul barbatilor gay, o perspectiva in care empatia neutra poate deveni simpatie manifesta. Deci, de ce atata psihopatologie la barbatii gay? Downs considera ca ea isi are sursele in stresul suplimentar pe care un barbat gay trebuie sa il traiasca, inca din copilarie, cand incep si luptele sale cu sine.

Pentru ca baieteii gay nu sunt priviti tocmai ca cercetasii dedicati unor cauze nobile precum ajutorarea celor in nevoie sau tehnicile de supravietuire in conditii aspre, ei risca oricand sa ajunga subiectul glumelor tuturor, daca nu sunt suficient de precauti in a-si ascunde identitatea sexuala. Imaginati-va ca aproape toate persoanele cu care va doriti legaturi sexuale, sunt pur si simplu ocupate, iar daca le-ati propune o relatie, li s-ar parea, in cel mai bun caz, ca esti vrednic de mila.

Ceea ce am observat insa la acest concept de "Furie Gay", este ca fenomenul acesta straniu, care imbina forta masculina cu emotivitatea exacerbata a femeilor, pentru a da nastere unor drame inter-personale de pomina, este ceva oarecum familiar. Seamana mult cu tulburarea de personalitate de tip borderline, caracterizata de tendinta de a transforma situatii normale ale vietii in drama si "spectacol". Facem spectacol si drama pentru a ne linisti. Ati observat poate cum arata paradele gay "normale". Oare de ce?

Dincolo de cat este de dificil, in mod obiectiv, sa fii gay, intr-o lume de majoritari heterosexuali zeflemitori si pregatiti sa se distreze pe seama ta, aceasta vulnerabilitate se va transforma in teama de respingere de care dau dovada si cei cu o tulburare de personalitate de tip borderline. Iti va lua foarte multa dezvoltare emotionala sa fii echilibrat in ciuda riscului de a fi respins, care exista oricum, chiar si daca nu esti gay.

Homosexualii  lupta pentru acceptare prin intermediul paradelor si prin intermediul conceptului "gay pride". Dar daca ceilalti refuza totusi sa iti inteleaga cauza? Ramai o victima a indolentei si impietririi lor? Poate ca mai mult decat reusesc sa faca paradele gay, oricum stridente si stranii in felul lor, deplasate as putea spune, vor reusi sa faca sedintele de psihoterapie care vor incerca, nu sa "ii converteasca" ci sa ii ajute sa se accepte asa cum sunt, sa devina mai echilibrati emotional.

Desigur, nu am date statistice care sa confirme banuiala mea ca exista o prevalenta a acestei tulburari de personalitate in randul populatiei gay, insa felul cum este descrisa aceasta "furie de catifea", nu ma duce cu gandul decat la tulburarea de tip borderline. Instabilitatea emotionala si dependenta de feedbackul exterior, tendinta de a reactiona violent in lipsa validarii, toate astea chiar suna a borderline.

*La revizuirea articolului am descoperit un studiu care sustine ca aproximativ 1/3 dintre persoanele diagnosticate cu BPD (Borderline Personality Disorder) sunt homosexuali sau au avut experiente homosexuale. Numarul este dublu fata de homosesexualii din grupul de control al studiului.








(1) Imaginea Gay Wedding, de Blavou, via Flikr, sub licenta CC BY 2.0

(2) Live Science (acc. Mar. 09, 2017), Being gay not a choice: Science contradicts Ben Carson; website: Live Science

(3) The Guardian, (acc. Mar. 09, 2017), Pride and prejudice for gay men; website: The Guardian


(4) NCBI, (acc. Mar. 15, 2017), Sexual Orientation and Relationship Choice in Patients with Borderline Personality Disorder, website: NCBI



Marius Iftimie este administratorul si autorul principal al blogului Psihopedia, psiholog, membru al Colegiului Psihologilor din Romania, consilier educational si psihoterapeut. E-mail: teleologia@yahoo.com


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu